ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.06.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2933/2010

HOTĂRÂRE
03.06.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2933/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

cauzei.

În Dosarul nr. 3.330/100/2009 al Tribunalului

Maramureș, H.E.Z., în contradictoriu cu Biroul Român de Metrologie Legală, a

invocat excepția de nelegalitate a adresei din 6 aprilie 2009 precum și a

oricăror adrese emise de pârât prin care acesta interpretează prevederile pct. 3.1.1

lit. b) și c) din Anexa la Norma de Metrologie Legală „aparate pentru măsurarea

vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)”, norme publicate în M.

Of. nr. 1.102 din 17 decembrie 2005, în sensul că aceste prevederi se aplică

numai în cadrul măsurătorilor efectuate de către B.R.M.L. cu prilejul

verificării metrologice a cinemometrelor și nu se aplică și cu prilejul

funcționării propriu-zise a acestora.

și de drept care au stat la baza formulării excepției.

În motivarea

excepției, H.E.Z. a arătat că prin adresa menționată, pârâtul a interpretat

prevederile legale menționate anterior în sensul că erorile indicate se aplică

numai în cadrul măsurătorilor efectuate cu prilejul verificării metrologice a

cinemometrelor și că aceste erori nu s-ar aplica în funcționarea propriu-zisă a

aparatelor.

Susține recurentul că

potrivit Recomandării Internaționale emisă de O.I.M.L. din 1990 și denumită

(Echipament radar pentru măsurarea vitezei vehiculelor), erorile se aplică

numai cu prilejul verificărilor și nu și în funcționarea propriu-zisă a

cinemometrelor.

A mai arătat

recurentul că din cuprinsul Ordinului din 23 noiembrie 2005 emis de către

pârât, nu rezultă că erorile s-ar aplica doar cu prilejul verificării

metrologice a cinemometrelor, astfel încât interpretarea contrară ar presupune

adăugarea la lege.

formulate de pârâtul B.R.M.L.

Pârâtul B.R.M.L. a

invocat excepția inadmisibilității, motivat de faptul că adresa față de care

s-a ridicat excepția de nelegalitate nu îndeplinește condițiile legale pentru a

putea fi considerată un act administrativ unilateral, cu caracter individual.

instanței de fond.

Prin sentința civilă nr.

3.045 din data de 30 septembrie 2009, Tribunalul Maramureș a declinat

competența de soluționare a excepției de nelegalitate în favoarea Curții de

Apel Cluj, în considerarea dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

Prin sentința nr. 40

din 29 ianuarie 2010 Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate a adresei din 6

aprilie 2009 emisă de pârâtul B.R.M.L., excepție formulată de reclamantul H.E.Z.

și de drept care an stat la baza formării convingerii instanței.

Reclamantul H.E.Z. a

fost sancționat contravențional prin procesul-verbal de constatare și

sancționare a contravențiilor din 8 octombrie 2008 pentru depășirea vitezei

legale.

Prin sentința nr. 738

din 6 februarie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 8397/182/2008 al Judecătoriei

Baia Mare s-a respins plângerea formulată ca neîntemeiată împotriva acestei

hotărâri, reclamantul a declarat recurs, cauza fiind înregistrată sub nr. 8397/182/2008

la Tribunalului Maramureș.

Cu prilejul soluționării

recursului, reclamantul-recurent a invocat excepția de nelegalitate a adresei

din 6 aprilie 2009 emisă de către pârâtul B.R.M.L. București.

Cu privire la

excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate invocată de pârâtul B.R.M.L.

București, Curtea a reținut că adresa față de care s-a ridicat excepția nu

întrunește trăsăturile esențiale și specifice unui act administrativ.

S-a mai reținut că

adresa atacată reprezintă o probă în cadrul litigiului având ca obiect

soluționarea plângerii contravenționale.

de H.E.Z. împotriva sentinței nr. 40 din 29 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Motive de recurs

întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 304

1

Recurentul consideră

greșită aprecierea instanței de fond, deoarece adresa din 6 aprilie 2009 a

produs consecința înlăturării de către instanța de fond a apărărilor formulate

în Dosarul nr. 8397/182/2008.

Acest fapt rezultă

din conținutul sentinței civile nr. 738 din 6 februarie 2009 pronunțată în Dosarul

nr. 8397/182/2008, în cuprinsul căreia se arată la alin. (2), fila 4 că

„instanța reține, într-adevăr art. 3 din Norma de Metrologie Legală Aparate

pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre) prevede

că se aplică anumite marje de toleranță aparatelor radar, dar aceste marje de

toleranță sunt avute în vedere de către B.R.M.L. în momentul în care verifică

aparatul radar așa cum rezultă din interpretarea coroborată a art. 3 din norme

cu art. 5”.

Adresa din 6 aprilie 2009

încalcă Legea nr. 24/2000 care prevede la art. 67 alin. (1) că intervențiile

legislative pentru clasificarea sensului unor norme legale se realizează

printr-un act normativ interpretativ de același nivel cu actul vizat, prin

dispoziții interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin

modificarea dispoziției al cărei sens trebuie clarificat.

formulată de intimatul-pârât B.R.M.L.

Intimatul solicită

respingerea recursului ca nefondat.

Prin adresa

contestată, intimatul și-a exprimat punctul de vedere referitor la cele

solicitate de recurent în legătură cu erorile de măsurare ale cinemometrelor și

încadrarea lor în limitele erorilor maxim tolerate.

instanței de recurs.

nefondat.

din Legea nr. 554/2004 modificată și completă, excepția de nelegalitate poate

fi invocată numai în ceea ce privește actele administrative unilaterale.

administrativ unilateral este definit de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c)

din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, ca fiind acel act emis de o

autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării

executării legii sau executării în concret a acesteia, care să naștere,

modifică sau stinge raporturi juridice.

Actul administrativ

produce prin el însuși efecte juridice.

Adresa din 6 aprilie 2009

nu prezintă caracteristicile unui act administrativ.

Înscrisul reprezintă

o opinie a unei autorități publice în legătură cu o cerere formulată chiar de

către recurent și nu realizează o interpretare legală a actului normativ,

pentru a fi aplicate prevederile art. 67 alin. (1) din Legea nr. 24/ 2000.

civile nr. 738 din 6 februarie 2009 pronunțată de Judecătoria Baia Mare nu rezultă

că instanța a înlăturat apărările recurentului în favoarea opiniei din adresa din

2009.

Din cuprinsul

aceleiași sentințe rezultă că însăși instanța a interpretat prevederile legale

în sensul că marja de toleranță este avută în vedere de B.R.M.L. în momentul în

care verifică aparatul radar, conform prevederilor art. 3 și 5 din Normă.

ipoteza în care adresa din 2009 ar fi stat la baza formării convingerii

instanței de judecată, acest fapt nu imprimă opiniei exprimate de B.R.M.L.

caracteristicile unui act administrativ unilateral, deoarece înscrisul

reprezintă o probă în cadrul unui litigiu, ce se evaluează conform procedurii

civile.

nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a

completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de H.E.Z. împotriva sentinței nr. 40 din 29 ianuarie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 3 iunie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

4 cauze
Sursă