ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 356/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 5 martie 2010, reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu parata N.L., a solicitat să se constate existența calității de colaborator al securității în ceea ce o privește pe pârâtă. În motivare, reclamantul a arătat ca prin cererea din 25 iulie 2005, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, s-a solicitat, în temeiul Legii nr. 187/1999, verificarea, sub aspectul posibilei calități de agent sau de colaborator al securității, a persoanelor care dețin titlul de revoluționar.

Pârâta N.L. este deținătoare a titlului de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. S-a arătat că, potrivit notei de constatare din 1 aprilie 2009, pârâta a fost recrutată, la data de 30 mai 1989, de către Inspectoratul Județean Olt, pentru supravegherea informativă a turiștilor străini care se cazau la Complexul „P.” din Slatina, la aceeași dată pârâta semnând angajament, atribuindu-i-se numele conspirativ „E.”. Au fost apreciate ca fiind relevante informațiile furnizate de către pârâtă cu privire la comportamentul telefonistei C.C. din data de 4 noiembrie 1989, relațiile furnizate cu privire la patru cetățeni italieni cazați la Hotel P. în seara zilei de 18 octombrie 1989 și relația acestora cu numitul M.G., relațiile referitoare la cetățeanul italian G.P.

cu o anume A. de loc din Craiova, care dorește să plece definitiv în străinătate; despre numita C.D., telefonistă la centrala Complexului P.; despre numitul S. M., barman la room-service-ul complexului, care se ocupa cu schimb valutar; despre cetățeni italieni cazați pe data de 6 mai 1989; despre un anume T. văzut în compania unui cetățean grec și schimburi valutare; despre numitul P.A. care se autointitulează, pentru necunoscători, director al B.J.A.T.M.

A concluzionat reclamantul că pârâta a fost dirijată în scopul furnizării de date și informații despre cetățenii străini ce erau cazați în unitatea hotelieră unde aceasta lucra, precum și despre cetățeni români, ce întrețineau legături cu aceștia, iar întreținerea de relații cu cetățeni străini era catalogată ca manifestare împotriva regimului de la acea vreme deoarece astfel se puteau exprima și transmite în afara granițelor țării, păreri și opinii despre modul de viață din România acelor timpuri, destrămând astfel barierele informaționale impuse. De asemenea, s-a mai apreciat ca relevante în demonstrarea utilității și importanței pentru organele de securitate a informațiilor furnizate de pârâtă, recompensele în bani primite de aceasta și reținute în probatoriu.

S-a concluzionat că sunt asigurate condițiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, pentru a se putea constata calitatea de „colaborator” al securității. Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că nu există identitate între persoana sa și aceea care a semnat acel angajament cu securitatea. Pârâta a mai invocat și excepția tardivității formulării acțiunii, cu motivarea că reclamantul, deși a primit o solicitare în iulie 2005, nu a făcut nimic pentru a rezolva petiția în timp real și legal. Prin sentința nr. 6572 din 8 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și tardivității ca nefondate; s-a admis acțiunea formulată de reclamanta C.N.S.A.S.

în contradictoriu cu pârâta N.L. și s-a constatat calitatea pârâtei de colaborator al securității. Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că fiind recrutată de către organele de securitate în anul 1989, pârâta N.L. a scris, la data de 20 mai 1989, un angajament olograf de colaborare cu organele securității în mod secret și conspirat, sub acoperirea numelui conspirativ „E.”. S-a mai reținut că pârâta a fost recrutată pentru supravegherea informativă a turiștilor străini care se cazează la Complexul „P.” din Slatina, iar între numeroasele note informative furnizate de către pârâtă, prezintă relevanța din perspectiva calității de colaborator, astfel cum aceasta este definită de art. 2 lit. b) din O.G.

nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității; nota informativă din 24 octombrie 1989 întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ „E.” ,preluată de lt. P.R., Inspectoratul Județean Olt, referitoare la patru cetățeni italieni cazați zilei de 18 octombrie 1989 la Hotel P. și relațiile acestora; nota informativă din 13 octombrie 1989 întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ „E.” ,preluată de lt. P.R., Inspectoratul Județean Olt; nota informativă din 13 octombrie 1989 întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ „E.”, preluată de lt. P.R., Inspectoratul Județean Olt, cu privire la numitul S. M., barman la room-service-ul complexului și schimbul valutar între acesta și cetățeni străini, cu privire la care s-a dispus prin nota ofițerului a se efectua verificări complexe pentru a se întreprinde măsuri de rigoare; nota informativă din 3 iunie 1989 întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ „E.”, preluată de lt.

P.R., Inspectoratul Județean Olt cu privire la doi cetățeni italieni cazați pe data de 6 mai 1989, care și-au petrecut noaptea în compania a două fete pe nume N. (pictor) și E. (elev la cursurile de ospătari din Slatina); nota informativă din 3 iunie 1989 întocmită olograf, semnată cu numele conspirativ „E.”, preluată de lt. P.R., Inspectoratul Județean Olt, cu privire la un anume T. văzut în compania unui cetățean grec în luna aprilie ziua 22. S-a mai reținut că pârâta a dezvăluit legăturile diverselor persoane cu cetățeni străini și în notele informative din 26 septembrie 1989 și din 25 august 1989. A avut în vedere judecătorul fondului definiția dată colaboratorului prin art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, astfel că s-a considerat că din conținutul înscrisurilor analizate, Curtea apreciază că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile din textul art. 2 lit. b), pentru ca pârâta să fie considerată colaborator al fostei securități, în accepțiunea dată de legiuitor. În ceea ce privește prima condiție, s-a constatat ca notele informative furnizate de pârâtă denunțau activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, cunoscut fiind că erau considerate potrivnice sau ostile întreținerea de relații cu cetățeni străini, deoarece era posibilă exprimarea și transmiterea în afara granițelor țării a părerilor legate de modul de viață în România, destrămând, pe cale de consecință, barierele informaționale impuse.

S-a mai apreciat că notele informative au fost de natură a aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate, furnizarea acestor informații către organele de securitate expunând persoanele în cauză unor consecințe negative pentru ei, prin îngrădirea dreptul la viață privată, consacrat în art. 17 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, potrivit căruia „Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni arbitrare sau ilegale în viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența sa, nici la atingeri ilegale aduse onoarei și reputației sale”. Totodată, s-a reținut că în privința persoanelor la care pârâta s-a referit în delațiunile sale, s-au dispus măsuri de încadrare informativă și luarea în evidențele securității.

S-a arătat în considerentele sentinței atacate că, deși pârâta, a confirmat contextul în care se reține a fi avut loc colaborarea cu securitatea, nu a recunoscut că ar fi furnizat notele informative în discuție și nici asumarea angajamentului de colaborare, tăgăduind atât scrisul, cât și semnătura. În acest context, Curtea de apel a încuviințat în cauză efectuarea unei expertize grafoscopice care, însă, nu a putut fi administrată , din culpa pârâtei, care nu a înțeles a achita plata taxei aferente, astfel că s-a procedat la analiza înscrisurilor care au fundamentat cererea de chemare în judecată. Curtea de apel a opinat că se impune și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei, în speță fiind dovedită identitatea între persoana acesteia și aceea a autorului delațiunilor în dosarul având cota la C.N.S.A.S.

A fost respinsă și excepția tardivității formulării acțiunii, câtă vreme dispozițiile O.U.G. nr. 24/2008 nu stabilesc un termen de introducere a acțiunilor în justiție de către C.N.S.A.S. S-a mai reținut, în fine, și că demersul reclamantului de soluționare a cererii de verificare a pârâtei sub aspectul posibilei calități de colaborator al securității a fost temporizat de apariția Deciziei nr. 51/2008 a Curții Constituționale, prin care s-a constatat neconstituționalitatea Legii 187/1999, verificările continuând în baza dispozițiilor art. 33 O.U.G. nr. 24/2008, potrivit procedurii prevăzute de acest act normativ. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta N.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Motivele de recurs invocate conform art. 304 1 C. proc. civ. se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ. solicitându-se de recurentă în principal casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe și în subsidiar modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii în constatare formulată de intimat. În raport de dispozițiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. se invocă încălcarea dreptului la apărare, pronunțare netemeinică în raport de probatoriul administrat solicitându-se casarea cu trimitere spre rejudecare aceleiași instanțe pentru efectuarea unei expertize grafologice în condițiile în care recurenta-pârâtă nu a recunoscut semnarea angajamentului dat securității și semnarea notelor informative ulterioare, față de care s-a apreciat de prima instanță că demonstrează calitatea de colaborator al securității în ceea ce o privește pe recurenta-pârâtă.

În raport de dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta arată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a fi considerată colaborator al securității, în condițiile în care nota scrisă în ședința publică din 1 februarie 2011 nu probează că a semnat înscrisurile depuse de reclamantul-intimat la dosar respectiv angajamentul și notele semnate cu numele de „E.”. Arată că a renunțat la efectuarea expertizei grafologice încuviințată de prima instanță deoarece nu a avut posibilități materiale de a achita suma stabilită cu titlu de onorariu de expertiză. La dosar recurenta-pârâtă a depus concluzii scrise pe recursul declarat. Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea apreciază pentru următoarele considerente că recursul este nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc.

civ. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. nu este fondat, în cauză prima instanță nu a încălcat vreo formă de procedură prevăzută sub sancțiunea nulității. Motivat prima instanță a soluționat corect excepțiile invocate de recurenta-pârâtă prin întâmpinare a calității procesuale pasive și a tardivității formulării acțiunii în constatare. Nu poate fi reținută încălcarea dreptului la apărare în condițiile în care recurenta a beneficiat de termen pentru a lua la cunoștință de actele depuse de reclamantul-intimat și nu a înțeles să-și angajeze apărător. A contestat semnătura de pe actele depuse în susținerea notei de constatare și la solicitarea sa instanța a încuviințat expertiza grafologică.

A depus la dosar acte pentru a se face verificări de scripte, iar ceea ce a semnat în ședința publică din 1 februarie 2011, dosar fond, reprezintă o probă de scris conform art. 178 alin. (2) C. proc. civ. necesară în vederea efectuării expertizei grafologice. Faptul că recurenta-pârâtă a renunțat la efectuarea acestei probe nu infirmă legalitatea și temeinicia sentinței atacate și nu reprezintă un motiv de nulitate a sentinței atacate de natură a justifica casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este fondat în cauză soluția de admitere a acțiunii și de constatare a calității de colaborator al securității a recurentei-pârâte fiind dată cu aplicarea corectă a legii, în cauză fiind îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008. Astfel informațiile furnizate securității de către recurentă în baza angajamentului semnat olograf de „N.L.” la 30 mai 1989, recurenta a furnizat informații privind întreținerea de relații sub orice formă, de către cetățeni români cu cetățeni străini, precum și la comportările și atitudinile cetățenilor străini aflați în România. Aceste informații prin natura lor vizau, în perioada în care au fost furnizate, activități și atitudini potrivnice regimului totalitar comunist. Informațiile vizau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, fiind de natură a expune persoanele vizate măsurilor specifice luate de organele de securitate. Faptul că nu s-a probat în concret producerea de consecințe vătămătoare nu este un element de natură a infirma îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008. În mod temeinic și legal, în raport de probele administrate prima instanță a constatat îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/208 și a constatat existența calității de colaborator al securității în ceea ce o privește pe recurenta-pârâtă. Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de N.L. împotriva sentinței nr. 6572 din 8 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2014.