ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3954/2013

Deliberând,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de

față, constată următoarele:

Prin plângerea

înregistrată la Judecătoria Tulcea la 12 octombrie 2011, petenta SC S.S. SA

Tulcea

l

contestat un număr de 12

procese verbale de contravenție emise de intimata CN A.D.N.R. SA Cestrin pentru

încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1) din O.G. 15/2002.

Cauza

a fost declinată de Judecătoria Tulcea prin sentința civilă nr. 340 din 03

februarie 2012 în favoarea Judecătoriei Cornetu, în temeiul art. 32 alin. (2)

din O.G. nr. 2/2001 pe considerentul competenței teritoriale absolute a acestei

instanțe.

Judecătoria

Cornetu, prin încheierea din 23 aprilie 2013, a dispus scoaterea de pe rol a

cauzei și trimiterea cauzei, pe cale administrativă, spre competentă

soluționare, Judecătoriei Tulcea, reținând în temeiul art. 3, coroborat cu art.

23 alin. (1) și (4) din Legea nr. 2/2013, că domiciliul contravenientului se

află în localitatea Tulcea ce intră în circumscripția Judecătoriei Tulcea.

Prin

sentința civilă nr. 2970 din 13 septembrie 2013, Judecătoria Tulcea a constatat

ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la înalta Curte de

Casație și Justiție, pentru a hotărî asupra acestuia, reținând că, în prezenta

cauză se pune problema interpretării dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea

nr. 2 din 1 februarie 2013 și implicit, a aplicării în timp a legii.

Cu

privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul

cauzei îl reprezintă plângerea contravențională prin care a fost contestat un

număr de 12 procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor,

întocmite de intimata C.N.A.D.N.R. - SA.

Prin

procesele verbale s-a reținut că la data de 04 iulie 2011 și, respectiv 06

iulie 2011, locul autostrada A2 km.12+450m, Glina, județul Ilfov, vehiculul

categoria B, cu numărul de înmatriculare B-28-PHK aparținând petentei ar fi

circulat fără a deține rovinieta valabilă.

Potrivit

dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal

de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în

a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Legea

nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești,

precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. 3 alin.

(2) care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10

1

:

„prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (....) plângerea, însoțită de

copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.

”

Această

normă de competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001

este cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de

Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și

în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar,

distincția între cele două materii.

Însă,

potrivit dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în

capitolul Dispoziții tranzitorii și finale: „procesele în primă instanță,

precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în

curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a

competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente

potrivit prezentei legi.”

De

asemenea, alin. (2) și (3) din art. 23 precizează în mod detaliat la ce

instanțe și la ce cauze se referă alin.1, respectiv: alin. (2) „Recursurile

aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, la data intrării în vigoare a prezentei legi și care,

potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile

de apel” și alin. (3) „Procesele în curs de judecată în primă instanță în

materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în

vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei

legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale.”

Drept

urmare, din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se

constată că art. 23 din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la procesele

în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie

contravențională.

Așadar,

de vreme ce art. 23 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia

contravențională, prevederile Legii nr. 2/2013 nu sunt aplicabile în această

materie, chiar dacă materia contravențiilor constituie dispoziții de drept

public și nu de drept privat. Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a

fi interpretate în mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc

modificări în mai multe materii (procedură penală, contravenții, contencios

administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale), iar

dispozițiile art. 13 alin. (1) se referă doar la procesele în materia

contenciosului administrativ și fiscal, nefiind posibilă o interpretare extensivă,

în sensul că ar fi aplicabile și proceselor în alte materii.

Având

în vedere considerentele reținute, dispozițiile art. 13 din Legea nr. 2/2013 se

aplică numai proceselor în materie contravențională începute după intrarea în

vigoare a Legii nr. 2/2013, nu și celor în curs de soluționare.

Or,

în speță, plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii

nr. 2/2013, la data de 12 octombrie 2011. Locul săvârșirii contravențiilor

reținute în sarcina petentei a fost pe autostrada A2 km.12+450m, Glina, județul

Ilfov, zonă situată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa încât această

instanță este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin. (1) din

O.G. nr. 2/2001, având în vedere caracterul absolut al competentei teritoriale

reglementate în materie contravențională.

Față

de cele ce preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei

Cornetu, în favoarea căreia urmează a fi stabilită.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C

I D E

Stabilește

competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 13 noiembrie 2013.