ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 16.10.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3338/2013

HOTĂRÂRE
16.10.2013
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3338/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Deliberând,

în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de

față, constată următoarele:

Prin

plângerea înregistrată la Judecătoria Cornetu la 8 februarie 2012, petenta C.C.A.

a contestat procesul verbal de contravenție din 11 ianuarie 2012 emis de

intimata C.N.A.D.N.R. SA Cestrin pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)

din O.G. nr. 15/2002.

Judecătoria

Cornetu, prin încheierea din 20 martie 2013, a dispus scoaterea de pe rol a

cauzei privind cererea formulată de petenta C.C.A. în contradictoriu cu

C.N.A.D.N.R și a trimis cauza, pe cale administrativă, spre competentă

soluționare, Judecătoriei Sibiu, reținând că domiciliul contravenientului se

află în localitatea Sibiu ce intră în circumscripția Judecătoriei Sibiu.

Prin

sentința civilă nr. 4068 din 28 iunie 2013, Judecătoria Sibiu a constatat ivit

conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de

Casație și Justiție, pentru a hotărî asupra acestuia, reținând că, în prezenta

cauză se pune problema interpretării dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr.

2 din 1 februarie 2013 și implicit, a aplicării în timp a legii.

Cu

privire la conflictul negativ de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Obiectul

cauzei este plângerea contravențională prin care a fost contestat

procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției din 11 ianuarie 2012,

întocmit de intimata C.N.A.D.N.R. SA.

Prin

procesul verbal s-a reținut că la data de 16 iulie 2011, locul autostrada A2

km.12+450m, Glina, județul Ilfov, vehiculul categoria A, cu numărul de

înmatriculare x aparținând petentei ar fi circulat fără a deține rovinieta

valabilă.

Potrivit

dispozițiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al

contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal

de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în

a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Legea

nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești,

precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind

Codul de procedură civilă, aduce modificări O.G. nr. 2/2001, prin art. 3 alin.

(2) care introduce după art. 10 din O.G. nr. 15/2002, art. 10

1

:

„prin derogare de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001 (…) plângerea, însoțită de

copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria

în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul.

Această

normă de competență teritorială derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001

este cuprinsă în Secțiunea a 2-a din Legea nr. 2/2013, ce poartă denumirea de

Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și

în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând așadar,

distincția între cele două materii.

Însă,

potrivit dispozițiilor art. XXIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cuprinse în

capitolul Dispoziții tranzitorii și finale: „procesele în primă instanță,

precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în

curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a

competenței instanțelor legal învestite se judecă de instanțele devenite competente

potrivit prezentei legi.”

De

asemenea, alin. (2) și (3) din art. 23 precizează în mod detaliat la ce

instanțe și la ce cauze se referă alin. (1), respectiv: alin. (2) „Recursurile

aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, la data intrării în vigoare a prezentei legi și care,

potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel, se trimit la curțile

de apel” și alin. (3) „Procesele în curs de judecată în primă instanță în

materia contenciosului administrativ și fiscal aflate la data intrării în

vigoare a prezentei legi pe rolul curților de apel și care, potrivit prezentei

legi, sunt de competența tribunalelor se trimit la tribunale.”

Drept

urmare, din interpretarea teleologică și sistematică a dispozițiilor legii, se

constată că art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se referă în mod restrictiv la

procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal, nu și în materie

contravențională.

Așadar,

de vreme ce art. 23 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la materia

contravențională, prevederile Legii nr. 2/2013 nu sunt aplicabile în această

materie, chiar dacă materia contravențiilor constituie dispoziții de drept

public și nu de drept privat. Totodată, prevederile Legii nr. 2/2013 se impun a

fi interpretate în mod unitar, deoarece prin acest act normativ se aduc

modificări în mai multe materii (procedură penală, contravenții, contencios

administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale), iar

dispozițiile art. 13 alin. (1) se referă doar la procesele în materia

contenciosului administrativ și fiscal, nefiind posibilă o interpretare

extensivă, în sensul că ar fi aplicabile și proceselor în alte materii.

Având

în vedere considerentele reținute, dispozițiile art. 13 din Legea nr. 2/2013 se

aplică numai proceselor în materie contravențională începute după intrarea în

vigoare a Legii nr. 2/2013, nu și celor în curs de soluționare.

Or,

în speță, plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.

2/2013, la data de 08 februarie 2012. Locul săvârșirii contravenției reținute

în sarcina petentei a fost pe autostrada A2 km.12+450m, Glina, județul Ilfov,

zonă situată în circumscripția Judecătoriei Cornetu, așa încât această instanță

este competentă să soluționeze cauza, potrivit art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001,

având în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în

materie contravențională.

Față

de cele ce preced, soluționarea pricinii este de competența Judecătoriei

Cornetu, în favoarea căreia urmează a fi stabilită.

ÎN

D E C

I D E

Stabilește

competența de soluționare în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 16 octombrie 2013

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-06-13
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3330/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Constanța la 6 iunie 2012, petentul S.F. a contestat procesul verbal de contravenț
ÎCCJ 2013-11-12
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5208/2013
ziții tranzitorii și finale, Judecătoria Cornetu nu mai este competentă a judeca prezenta cauză, întrucât în speță, sediul petentei se află în Sibiu, acesta fiind în circumscripția Judecătoriei Sibiu. La data de 31 iulie 2013, cauza a fost
ÎCCJ 2013-06-25
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2558/2013
pe A2 km 12+450 m, în localitatea Glina, județul Ilfov, iar potrivit HG nr 337/1993 privind stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, această localitate este arondată Judecătoriei Cornetu. Judecător
ÎCCJ 2013-09-19
0,97
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3887/2013
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele: Prin contestația înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, la data de 6 februarie 2012, petenta P.M. a solicitat instanței
ÎCCJ 2013-10-25
0,97
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3573/2013
Asupra conflictului negativ de față, constată următoarele: I. Prin plângerea înregistrată la data de 30 iulie 2012 pre rolul Judecătoriei Constanța, secția civilă, sub nr. 19404/212/2012, petentul D.V.L. a solicitat anularea procesului-verb
Sursă