ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7721/2013

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia CNA nr. 130 din 15 martie 2012, reclamanta a fost sancționată cu obligația de a difuza, în ziua de 16 martie 2012, între orele 18.00 - 21.00, timp de 3 ore, numai textul deciziei de sancționare emise de C.N.A., decizie aplicată pentru încălcarea prevederilor art. 139 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit dispozițiilor invocate, publicitatea, pozitivă sau negativă, în legătură cu partide politice, oameni politici, mesaje politice este interzisă, cu excepția perioadelor de campanie electorală.

În sarcina reclamantei s-a reținut faptul că în perioada 20 ianuarie - 11 martie 2012, atât pe banda tip N.A., cât și în cadrul mai multor ediții ale emisiunii "D.D.D.", postul O., ce aparține acestuia, a continuat să difuzeze în mod repetat mesaje politice în afara campaniei electorale. Prin Sentința civilă nr. 5195 din 21 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Instanța a admis acțiunea formulată de intimata-reclamantă SC O.T. SRL, anulând Decizia CNA nr. 130 din 15 martie 2012. Pentru a pronunța această soluție, instanța a constatat în considerentele hotărârii că ingerința realizată de art. 139 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare, nu este necesară într-o societate democratică și nu urmărește un scop legitim, atunci când interzice inclusiv publicitatea pozitivă.

De asemenea, instanța de fond a reținut că art. 139 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual, cu modificările și completările ulterioare, apare incidental a fi nelegal raportat la art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la jurisprudența Curții aferentă libertății de exprimare și informare, la art. 20 din Constituția României, la Directiva 89/552/CEE a Consiliului privind coordonarea anumitor acte cu putere de lege și acte administrative ale statelor membre cu privire la desfășurarea activităților de difuzare a programelor de televiziune modificată prin Directiva 2007/65/CE din 11 decembrie 2007, dacă interzice inclusiv publicitatea politică pozitivă.

Împotriva Sentinței nr. 5195 din 21 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, a declarat recurs pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului apreciind că sentința atacată cuprinde motive străine de natura pricinii, că instanța de fond a interpretat greșit decizia de sancționare dedusă judecății și a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acesteia, hotărârea pronunțată fiind lipsită de temei legal și fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii. Recursul este fondat. În motivarea sentinței recurate, instanța de fond pornește de la premisă greșită potrivit cărei intimata-reclamantă SC O.T. SRL și-a exercitat libertatea de exprimare prevăzută de art. 10 al Convenției Europeană pentru protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Libertatea de exprimare are ca scop principal asigurarea posibilității formării opiniei altor persoane prin expunerea propriilor idei și convingeri. În speța de față, intimata-reclamantă nu și-a exprimat propriile convingeri, opinii politice, ci a difuzat informații cu privire la mesajul politic al P.P. - D.D., la adresa și numerele de telefon ale filialelor P.P. - D.D. din municipiul București și alte localități din țară unde publicul era așteptat să adere la respectivul partid, la întâlnirile ce vor avea loc între conducerea P.P. cu membrii și simpatizanții acestuia, în mai multe localități din județele Mureș și Bistrița-Năsăud. Astfel, modalitatea prin care a înțeles intimata-reclamantă să aducă la cunoștința telespectatorilor înființarea unui nou partid politic s-a transformat dintr-o simplă "informare" într-o publicitate politică, într-o campanie electorală în favoarea P.P.

- D.D. Or, trebuie subliniat faptul că o campanie electorală se poate face în limitele cadrului legal stabilit nu de Legea nr. 334/2006, cum în mod greșit a reținut instanța de fond, ci, în funcție de natura alegerilor, locale, parlamentare sau prezidențiale, de diferite acte normative. Actele normative menționate prevăd atât momentul începerii campaniei electorale cât și sfârșitul acesteia, durata precum și interdicția de a desfășura activități de propagandă electorală în toată perioada de 48 de ore de dinaintea zilei votării, inclusiv în ziua scrutinului. În consecință, rezultă fără de putință de tăgadă că scopul urmărit de intimata-reclamantă nu a fost de a-și exercita "dreptul de a comunica informații", ci de a difuza publicitate politică în favoarea unui partid politic.

Curtea de Apel București a dispus anularea deciziei contestate, invocând o situație de drept inaplicabilă litigiul dedus judecății și o altă situație de fapt decât cea reală care a fost avută în vedere la aplicarea sancțiunii din decizia contestată. Având în vedere considerentele expuse, se constată că sentința atacată a fost pronunțată cu interpretarea greșită a dispozițiilor legale aplicabile speței, motiv pentru care Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (3) raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 1 C. proc. civ., admite recursul declarat de recurentul-pârât și modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată, Decizia nr. 130 din 15 martie 2012 emisă de Consiliul Național al Audiovizualului fiind legală.

În ceea ce privește excepția invocată de intimata-reclamantă, instanța urmează a o respinge având în vedere că interesul subzistă sub aspectul conținutului deciziei de sancționare atacată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge excepția lipsei de interes invocată de intimata-reclamantă. Admite recursul declarat de Consiliul Național al Audiovizualului împotriva Sentinței nr. 5195 din 21 septembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și respinge acțiunea ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 decembrie 2013. Procesat de GGC - CL