ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3559/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3559/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Ploiești, reclamantul B.C., în contradictoriu cu Autoritatea Națională

pentru Protecția Consumatorilor, C.C. - Președinte al Autorității Naționale, Ministerul

Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri prin Ministru și B.N.L., Ministrul

Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, a solicitat în baza dispozițiilor

art. 24 și urm. din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ:

- obligarea

președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și a

Ministrului Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri la plata unei amenzi

de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, începând cu

data de 15 octombrie 2011 și până la data executării efective a Sentinței nr.

215 din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel Ploiești,

- obligarea pârâților

la plata unei despăgubiri egale cu drepturile bănești de care a fost privat ca

urmare a neexecutării Sentinței nr. 215 din 12 octombrie 2010 a Curții de Apel

Ploiești, despăgubire actualizată în funcție de rata inflației,

- obligarea pârâților

la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că, deși Sentința nr. 215 din 12 octombrie 2010

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4065

din 14 septembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

ordinele atacate au fost anulate, cu consecința încadrării reclamantului în

funcția de Comisar Șef al Comisariatului Județean pentru Protecția

Consumatorilor Prahova și plății drepturilor bănești aferente, totuși

autoritățile pârâte au refuzat punerea sa în executarea și în consecință

reintegrarea reclamantului în funcția de Comisar Șef al Comisariatului Județean

pentru Protecția Consumatorilor Prahova și plata drepturilor bănești de care a

fost privat.

Pârâta Autoritatea

Națională pentru Protecția Consumatorilor, a depus întâmpinare prin care a

solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și

neîntemeiată.

Prin întâmpinare,

pârâtul Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri succesor în

drepturi al Ministerului Economiei și al Ministrului pentru Întreprinderi Mici

și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri a solicitat respingerea acțiunii

reclamantului ca inadmisibilă.

Pârâtul C.C., prin

întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca

nefondată și neîntemeiată.

instanțe

Prin Sentința nr.

33/CC din 3 mai 2012, Curtea de Apel Ploiești a admis acțiunea reclamantului

B.C. și a obligat pârâții, prin reprezentanții legali: C.C. și respectiv B.N.L.

să-i plătească reclamantului despăgubiri egale cu drepturile bănești de care a

fost privat ca urmare a neexecutării Sentinței nr. 215 din 12 octombrie 2010 a

Curții de Apel Ploiești, devenită irevocabilă, actualizate în funcție de rata

inflației.

Totodată, curtea de

apel a obligat fiecare pârât la plata unei amenzi în procent de 20% din

salariul mediu brut pe economie, pe zi de întârziere, începând cu data de 15

octombrie 2011, până la data executării efective a Sentinței nr. 215/2010 a

Curții de Apel Ploiești, respingând ca neîntemeiate excepțiile invocate.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut, în esență, că excepția inadmisibilității

este nefondată, deoarece reclamantul a făcut cu prisosință dovada că a

îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de Legea nr. 554/2004, modificată și

completată prin demersuri repetate prin care a solicitat celor doi pârâți să

respecte o hotărâre judecătorească.

Pe fondul cauzei,

prima instanță a reținut că postul de conducere aferent funcției publice de

Comisar Șef din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor

Prahova a fost ocupat, ca urmare a promovării concursului organizat în acest

sens la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor în anul

2010, din actele dosarului, respectiv Ordinul nr. 24/2012 emis de Autoritatea

Națională pentru Protecția Consumatorilor reieșind că începând cu 15 februarie

2012 pe durata detașării domnului T.C. la Garda Națională de Mediu s-a delegat

pentru funcția publică de conducere de Comisar șef al Comisariatului Județean

pentru Protecția Consumatorilor Prahova domnul C.V.I.

Prin urmare,

judecătorul fondului a constatat că postul solicitat de reclamant, în urma

rămânerii definitive și irevocabile a sentinței a cărei executare nu s-a făcut,

este ocupat cu delegație, fapt ce contrazice susținerile pârâtei referitoare la

imposibilitatea reîncadrării efective în funcția publică de conducere de

comisar șef, întrucât acesta a fost ocupat ca urmare a promovării concursului

organizat în acest sens la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția

Consumatorilor în anul 2010.

în cauză

Împotriva hotărârii

instanței de fond au declarat recurs Autoritatea Națională pentru Protecția

Consumatorilor și de C.C. - Președinte al Autorității Naționale, criticând-o

pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de

atac, recurenții au susținut că nu le este imputabilă neexecutarea hotărârii

judecătorești sub aspectul obligațiilor bănești, întrucât în urma solicitării

făcute către Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Prahova,

această instituție a transmis prin adresa 775 din 1 februarie 2012, documentul

ce atestă suma ce urmează a fi plătită domnului B.C.

De asemenea,

recurenții au arătat că urmează să achite partea lor de obligație ce le revine,

referitor achitarea sumei de 806 RON, reprezentând cheltuielile de judecată.

Cât privește aspectul

referitor la neexecutarea hotărârii judecătorești referitor la reîncadrarea

efectivă a reclamantului în funcția publică de conducere de Comisar Șef,

recurenții învederează că faptul Autoritatea Națională pentru Protecția

Consumatorilor a depus toate diligențele necesare îndeplinirii obligației ce-i

revenea, oferindu-i domnului B.C. un post similar din cadrul Comisariatului

Județean pentru Protecția Consumatorilor Galați, fapt ignorat de instanța de

fond, întrucât postul de conducere aferent funcției publice de Comisar Șef din

cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor Prahova a fost

ocupat.

Pentru toate aceste

motive, recurenții au solicitat modificarea sentinței atacate, în sensul

respingerii acțiunii ca nefondată, apreciind că reclamantul nu a făcut dovada

îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 554/2004.

II. Considerentele

Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursurile sunt nefondate pentru

considerentele care vor fi expuse în continuare.

Obiectul cererii

deduse judecății îl reprezintă aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 24 din

Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, ca urmare a

refuzului autorității publice pârâte de a pune în executare obligațiile

stabilite prin titlul executoriu.

În concret, textul

legal anterior individualizat prevede că:

"(1) Dacă în

urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să

înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris

sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii

definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia,

iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii

irevocabile a hotărârii.

(2) În cazul în care

termenul nu este respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau,

după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe

economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru

întârziere."

În speța de față,

titlul executoriu este reprezentat de Sentința nr. 215 din 12 octombrie 2010

pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și

fiscal, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 4065 din 14 septembrie 2011 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și

fiscal.

Prin această hotărâre

judecătorească s-au anulat atât Ordinele nr. 85/2009, nr. 135/2009, 131/2009,

emise de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, cât și Ordinul

nr. 810/2009 emis de Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului

și Mediului de Afaceri și, în consecință, s-a dispus reîncadrarea reclamantului

B.C. într-o funcție echivalentă celei desființate.

Hotărârea

judecătorească a rămas irevocabilă la data de 14 septembrie 2011, iar

autoritatea publică pârâtă avea obligația punerii sale în executare până cel

mai târziu la data de 14 octombrie 2011.

Potrivit art. 24

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dacă în urma admiterii acțiunii, autoritatea

publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul

administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni

administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se va face în

termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în

cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

În alin. (2) al

textului sus-menționat se prevede că, în cazul în care termenul nu este

respectat, se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz,

persoanei obligate, o amendă de 20% din salariul minim brut pe zi de

întârziere.

În cauză, aplicarea

amenzii în sarcina pârâților, prin reprezentanții legali C.C. și respectiv

B.L.N. este legală, având în vedere conduita culpabilă a autorității publice

pârâte și a conducătorului acesteia de a nu pune în executare hotărârea

judecătorească, neputând fi luate în considerare problemele de organizare internă

invocate.

Cât privește

susținerea recurenților că Autoritatea Națională pentru Protecția

Consumatorilor nu poate fi ținută răspunzătoare de neexecutare, întrucât

reclamantului i s-a oferit un post de Comisar Șef la Comisariatul Județean

pentru Protecția Consumatorilor Galați, postul din Comisariatul Județean pentru

Protecția Consumatorilor Prahova fiind ocupat prin concurs, Înalta Curte

constată, în acord cu judecătorul fondului că, începând cu data de 15 februarie

2012 pe durata detașării domnului T.C. la Garda Națională de Mediu, s-a delegat

pentru funcția publică de conducere de Comisar Șef al Comisariatului Județean

pentru Protecția Consumatorilor Prahova, domnul C.V.I., astfel că postul

solicitat de reclamant în urma rămânerii irevocabile a sentinței a cărei

executare nu s-a făcut, este ocupat cu delegație, prin urmare nu poate fi

reținută imposibilitatea reîncadrării efective a reclamantului ca urmare a

ocupării acestui post prin concurs.

De altfel, din actele

depuse la dosar, rezultă că reclamantul a fost reintegrat în funcția de Comisar

Șef la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Prahova la data de

8 iunie 2012, prin Ordinul nr. 121/2012 emis de Președintele Autorității

Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Necontestat este și

faptul că autoritatea publică pârâta, deși a fost obligată la reîncadrarea

reclamantului și la plata drepturilor bănești cuvenite ca urmare a anulării

ordinelor atacate, aceasta nu și-a îndeplinit obligația în 30 de zile de la

rămânerea irevocabilă a Sentinței nr. 215 din 12 octombrie 2010, așa încât

soluția curții de apel, de amendare a președintelui Autorității Naționale

pentru Protecția Consumatorului și de obligare a pârâtei la plata drepturilor

bănești de care reclamantul a fost privat ca urmare a neexecutării Sentinței

nr. 215 din 12 octombrie 2010, este legală.

Astfel sancțiunea

aplicată potrivit acestui text de lege a avut menirea de a înfrânge rezistența

autorității publice pârâte la executarea hotărârii judecătorești pronunțată de

instanța de contencios administrativ.

Cum în cauză nu s-a

procedat la executarea hotărârii judecătorești în 30 de zile de la rămânerea

irevocabilă, amenda a fost aplicată Președintelui Autorității Naționale pentru

Protecția Consumatorului, astfel cum prevede art. 24 alin. (2) din Legea nr.

554/2004 .

III. Temeiul legal al

soluției instanței de recurs

Pentru considerentele

expuse, Înalta Curte constată că sentința recurată nu este afectată de niciunul

din motivele de casare sau modificare în sensul dispozițiilor art. 304 și art.

304

1

din C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1)

teza a II-a din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr.

554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursurile ca

nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și de C.C. -

Președinte al Autorității Naționale împotriva Sentinței nr. 33/CC din 3 mai

2012 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, contencios administrativ

și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 18 septembrie 2012.

Procesat de GGC - AS