ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1082/2014

Deliberând. în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față: Constată că, prin cererea înregistrată la această instanță la data de 21 mai 2012, sub nr. 3822/1/2012, revizuenta SC D. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimatul R.C.C., revizuirea Deciziei nr. 3107 din 18 aprilie 2012 pronunțată de Curtea de Apei Suceava, secția I civilă, în temeiul art. 322 pct. 7 C. proc. civ., susținând în motivarea cererii că hotărârea curții de apel este potrivnică Deciziei nr. 1473 din 14 iunie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 4335/40/2009. Au fost atașate dosarele instanțelor anterioare, printre care și Dosarul nr. 1573/40/2010 al Curții de Apel Suceava, secția I civilă, în care s-a pronunțat Decizia nr. 1107 din 18 aprilie 2012. Prin încheierea din 14 decembrie 2012, judecata cererii de revizuire a fost suspendată, în baza dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc.

civ., pentru lipsa părților. La data de 20 ianuarie 2014, Înalta Curte, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării excepției de perimare a cererii de revizuire. Analizând această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, în materie civilă. Așadar, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.

Altfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit niciun act de procedură în vederea judecării cauzei, situație decurgând din lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă. Aceasta este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății cererii de revizuire în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 14 decembrie 2012, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului. Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că până la data de 15 decembrie 2013, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc.

civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății. Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând totodată, că potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că potrivit art. 252 alin. (1) teza 1 C. proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de revizuire cu a cărei judecată a fost învestită.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuenta SC D. SRL împotriva Deciziei nr. 1107 din 18 aprilie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 martie 2014.