ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4011/2012

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4011/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele :

Prin acțiunea comercială înregistrată pe

rolul Tribunalului Sibiu la data de 28 martie 2008, reclamanții B.Ș.Gh. și SC

C. SRL Sibiu au solicitat, în contradictoriu cu pârâții B.Ș.I. și B.Ș.M.,

excluderea asociatului administrator B.Ș.I. din SC C. SRL, în baza art. 222

lit. d) din Legea nr. 31/1990, atribuirea părților sociale ale asociatului

B.Ș.I. celorlalți asociați, proporțional cu aportul fiecăruia la capitalul

social, revocarea lui B.Ș.I. din calitatea de administrator al SC C. SRL,

modificarea actului constitutiv al SC C. SRL conform cerințelor din celelalte

capete de cerere, obligarea pârâților la restituirea către reclamanta SC C. SRL

a sumei de 100.226 RON, reprezentând o sumă ridicată fără documente

justificative din conturile societății și a sumei de 16.376 RON reprezentând

dobânda bancară pentru suma de 100.226 RON, pentru perioada cât pârâții s-au

folosit de această sumă, cu cheltuielile de judecată ocazionate de soluționarea

cauzei.

Prin Sentința

comercială nr. 1040/C din 26 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Sibiu, secția

comercială și contencios administrativ în Dosarul nr. 1439/85/2008 s-a respins

acțiunea comercială formulată de reclamanții B.Ș.Gh. și SC C. SRL Sibiu în

contradictoriu cu pârâții B.Ș.I. și B.Ș.M.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 222 lit. d) din Legea nr.

31/1990 cu modificările și completările ulterioare, poate fi exclus din

societate asociatul administrator care comite fraudă în dauna societății sau

care se servește de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui

sau al altora.

În acest sens, s-a

reținut în concluziile raportului de expertiză contabilă că suma de 100.226 RON

ridicată din contul bancar de asociata pârâtă B.Ș.M. și înmânată asociatului

administrator pârât B.Ș.I. nu a fost folosită în interes propriu al acestuia,

ci în interesul societății, iar societatea reclamantă SC C. SRL nu a fost în

nici un fel fraudată, prin expertiză confirmându-se că suma în cauză, respectiv

23.864 RON a fost restituită în casieria societății fiind evidențiată în contul

contabil 5311, iar restul sumei fiind utilizat pentru plata furnizorilor

conform contului contabil 5312, tot cont de casă.

A mai considerat

instanța de fond că nu se poate confunda excluderea dintr-o societate

comercială a unui asociat administrator în condițiile art. 222 din Legea nr.

31/1990, asupra căreia instanța de judecată este abilitată să se pronunțe

conform art. 223 din același act normativ, cu revocarea dintr-o societate

comercială pentru situația prevăzută de art. 197 alin. (2) din Legea nr.

31/1990, pentru care obligația principală de a hotărî asupra revocării

administratorului revine Adunării Generale a Asociaților, potrivit art. 194

alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990.

Capătul de cerere

accesoriu din acțiunea introductivă privind modificarea actului constitutiv al

SC C. SRL a fost respins de către instanța de fond, având în vedere respingerea

capetelor principale prin care s-a solicitat atât excluderea asociatului

administrator în condițiile art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990, cât și

revocarea administratorului în condițiile art. 194 lit. b) din același act

normativ.

În acest context s-a

reținut că, potrivit dispozițiilor art. 204 alin. (1) din Legea nr. 31/1990,

actul constitutiv al unei societăți cu răspundere limitată poate fi modificat

prin Hotărârea Adunării Generale a Asociaților ori a Consiliului de

administrație, respectiv directoratului, adoptată în temeiul art. 114 alin. (1)

sau prin hotărâri a instanțelor judecătorești în condițiile art. 223 alin. (3)

și ale art. 226 alin. (2).

Împotriva acestei

sentințe, reclamanții B.Ș.Gh. și SC C. SRL au declarat apel solicitând

schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii și obligarea

intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Curtea de Apel Alba

Iulia, secția comercială, prin Decizia comercială nr. 81/2011 din 27 septembrie

2011 a admis apelul reclamanților B.Ș.Gh. și SC C. SRL, a schimbat în parte

sentința atacată în sensul că a admis în parte acțiunea comercială formulată de

reclamanții B.Ș.Gh. și SC C. SRL Sibiu împotriva pârâților B.Ș.I. și B.Ș.M.

A dispus excluderea

asociatului administrator B.Ș.I. din SC C. SRL Sibiu, precum și atribuirea

părților sociale ale asociatului B.Ș.I. celorlalți asociați, proporțional cu

aportul fiecăruia la capitalul social, după cum urmează:

B.Ș.M. - 175 părți

sociale, K.I.D. - 12 părți sociale și B.Ș.Gh. - 352 părți sociale.

A obligat pârâții

B.Ș.I. și B.Ș.M. să restituie reclamantei SC C. SRL suma de 76.402 RON,

menținând în rest dispozițiile sentinței atacate.

A obligat pârâții

B.Ș.I. și B.Ș.M. să plătească reclamanților suma de 5.781,74 RON cu titlu de

cheltuieli de judecată la fond precum și suma de 3.619,65 RON reprezentând

cheltuieli de judecată în apel.

Pentru a decide

astfel, instanța de apel a reținut incidența dispozițiilor art. 222 lit. d) din

Legea nr. 31/1990, potrivit cărora, poate fi exclus din societatea cu

răspundere limitată asociatul-administrator care comite fraudă în dauna

societății sau se servește de semnătura socială sau de capitalul social în

folosul lui sau al altora.

În acest sens,

demonstrarea fraudei era o chestiune de fapt ce a rezultat din lucrările de

expertiză, cât și din celelalte probe aflate la dosar.

În ceea ce privește,

retragerea din conturile SC C. SRL a sumei de 100.266 RON de către B.Ș.M., la

cererea asociatului-administrator B.Ș.I., se constată că acest lucru nu a fost

contestat de părți.

În acest context,

pentru ca suma respectivă să nu mai figureze în casă era necesar să existe

documente justificative, în sensul efectuării de plăți către furnizori, or, la

interogatoriu, pârâții au recunoscut că nu au efectuat nicio plată din contul

5312, pârâta B.Ș.M. declarând că nu a plătit furnizorii societății și nu a

semnat vreo dispoziție de plată, iar B.Ș.I. nu a făcut plăți prin dispozițiile

de plată existente în contul 5312.

Curtea de Apel Alba

Iulia, a mai reținut că în mod nefondat a apreciat prima instanță că pârâtul nu

ar fi desfășurat o activitate concurentă SC C. SRL, prin intermediul SC B.I.

SRL, pe care a înființat-o în anul 2007 împreună cu B.Ș.M. și în care deține

tot dubla calitate de administrator și asociat, ca și în SC C. SRL, sens în

care se constată că pârâtul a produs cu vinovăție, sub forma intenției, un

prejudiciu, ceea ce atrage incidența prevederilor legale în materie.

În ceea ce privește

revocarea administratorului, ca și modificarea actelor constitutive, acestea

sunt de competența adunării generale a asociaților potrivit art. 194 lit. b) și

d) din Legea nr. 31/1990, astfel că soluția de respingere a cererii se constată

că este temeinică și legală.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal au declarat recurs pârâții B.Ș.I. și B.Ș.M., întemeiat

pe dispozițiile art. 304 pct 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului,

modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii apelului, cu consecința

menținerii sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În ceea ce privește

suspendarea cauzei, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, Înalta Curte

constată că în cauză nu sunt incidente dispozițiile mai sus evocate.

Critica adusă

deciziei atacate se referă în esență la nelegalitatea măsurii de excludere,

potrivit art. 222 lit. d) teza a doua din Legea nr. 31/1990, respectiv pentru

folosirea în interes propriu a capitalului social, iar sub un prim aspect

expertizele administrate în cauză creează certitudinea că, inclusiv suma rămasă

de 76.362 RON din cea ridicată de asociata B.Ș.M. se regăsește contabilizată și

utilizată în acest cont contabil.

Astfel, consideră

recurenții, că motivul de excludere, potrivit tezei celei de a doua din art.

222 lit. d) din Legea nr. 31/1990, respectiv pentru folosirea în interes

propriu a capitalului social nu este incident în cauză.

O altă critică

vizează nelegalitatea dispunerii măsurii excluderii, întemeiat pe ideea de

fraudă comisă în dauna societății, teza întâi din art. 222 lit. d) din Legea

nr. 31/1990, prin faptul ca recurenții ar fi constituit societatea SC

„B.I." și că prin aceasta s-ar fi realizat o activitate concurentă, ceea

ce presupune sub aspect subiectiv intenția de a frauda din partea celui în

cauză, iar sub aspect obiectiv existența prejudiciului în patrimoniul

societății fraudate, fie ca paguba încercată, fie ca beneficiu nerealizat.

În acest sens se

observă și împrejurarea că însăși situația premiză a art. 197 alin. (2) din

Legea nr. 31/1990 nu este îndeplinită, și anume lipsa autorizării adunării

asociaților pentru activarea în cadrul unei alte societății comerciale, precum

și faptul că, în cauză nu s-au făcut nici un fel de probe certe care să susțină

încălcarea acestor condiții legale.

Analizând critica

adusă deciziei atacate în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte

constată că aceasta este nefondată, urmând ca recursul pârâților B.Ș.I. și

B.Ș.M. să fie respins, pentru următoarele considerente:

Modificarea sau

casarea unei hotărâri poate fi solicitată, potrivit art. 304 alin. (9) C. proc.

civ. atunci „când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost

dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii".

Din perspectiva acestui

motiv de recurs, recurenții au pus în discuție soluționarea greșită, de către

instanța de apel a dispozițiilor art. 222 lit. d) teza a doua din Legea nr.

31/1990, referitor la folosirea în interes propriu a capitalului social, precum

și a tezei întâi a aceluiași articol, prin faptul că recurenții ar fi

constituit societatea SC „B.I." și că prin aceasta ar fi realizat o

activitate concurentă.

Aceste susțineri ale

recurenților nu au suport legal, urmând a fi respinse, având în vedere că, în

mod corect, instanța de apel a apreciat că, instanța de fond, în mod eronat a

aplicat dispozițiile legale în materie și nu a reținut din probatoriul

administrat în primă instanță, că nu există documente justificative care să

reflecte faptul că această suma de 76.362 RON a fost cheltuită în folosul

societății, iar asociatul administrator B.Ș.I. nu a putut proba existența

niciunui document justificativ din care să rezulte că banii au fost utilizați

pentru plăți către furnizori, întrucât la dosarul cauzei s-au depus toate dispozițiile

de plată către furnizori existente în contabilitatea societății aferente

contului contabil 5312, recurentul B.Ș.I. recunoscând că niciuna dintre aceste

dispoziții de plată nu a fost întocmită de el, astfel că nu a putut proba în ce

mod a cheltuit respectivii bani.

Astfel, în mod corect

a reținut instanța de apel că suma mai sus menționată a fost utilizată în alte

scopuri de către asociatul administrator, sens în care sunt incidente

dispozițiile art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990, pârâtul fiind obligat să

restituie societății suma de bani respectivă.

Prin noțiunea de

fraudă prevăzută de art. 222 lit. d) din Legea nr. 31/1990 se înțeleg și

activitățile concurențiale desfășurate de asociat prin intermediul unei alte

societăți proprii. Astfel, dacă asociatul îți înființează o altă societate, cu

același obiect de activitate, și prestează aceleași activități, încheind

contracte pe numele noii societăți în loc să le încheie pentru vechea

societate, desfășoară o activitate concurențială care se concretizează prin

fraudarea intereselor vechii societăți.

În acest sens,

activitățile concurențiale desfășurate de un asociat sunt independente de

activitățile concurențiale desfășurate de un administrator, iar art. 197 alin.

(2) din Legea nr. 31/1990 sancționează administratorul, cu revocarea din

funcție, fără a avea efecte asupra calității de asociat. Asociatul urmează a fi

sancționat pentru săvârșirea unei fraude în dauna societății, noțiune mult mai

amplă care include printre altele și activitățile concurențiale desfășurate în

nume propriu sau în folosul unei alte persoane.

În raport de cele

reținute, Înalta Curte constată că instanța de apel nu s-a raportat la

dispozițiile art. 197 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, când a analizat

activitatea concurențială a recurentului, ci la dispozițiile art. 222 lit. d)

din Legea nr. 31/1990, reținând că, recurentul a fraudat SC C. SRL prin

intermediul SC B.I. SRL, apreciind că activitățile frauduloase desfășurate de

acesta implică vinovăția, sub forma intenției, precum și prejudiciul cauzat

societății C. SRL, prejudiciul care nu a fost cuantificat în urma unui raport

de expertiză întrucât plata prejudiciului nu a făcut obiectul acțiunii de față,

aspect ce nu presupune însă că prejudiciul nu ar exista, așa cum afirmă recurenții,

atâta timp cât de profitul rezultat în urma operațiunilor de vânzare de lână a

beneficiat doar societatea recurentului, profit de care ar fi putut beneficia

SC C. SRL, sens în care se poate reține că s-a produs un anumit prejudiciu.

Din această perspectivă

este întemeiată cererea de excludere din societate, dacă se constată că

recurentul a înființat o altă societate cu același obiect, astfel că nu mai are

posibilitatea desfășurării în bune condiții a prestațiilor la care s-a obligat,

asociații fiind obligați să își desfășoare activitatea în favoarea societății

pentru a obține profit, iar atâta timp cât un asociat își dedică întregul

interes unei alte societăți cu același obiect de activitate, își pierde

atributul affectio societatis și poate fi exclus.

Pentru aceste

considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții B.Ș.I. și B.Ș.M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de

suspendare, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâții B.Ș.I. și B.Ș.M. împotriva Deciziei comerciale nr.

81/2011 din 27 septembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția

comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 16 octombrie 2012.

Procesat de GGC - LM