ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 914/2014
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 914/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)
Asupra cauzei de față
constată următoarele:
Prin Decizia nr. 568
din 7 februarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, a
fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatoarea P.L.M.
împotriva Deciziei civile nr. 5751 din 02 mai 2012 a Curții de Apel Craiova,
secția I civilă, reținându-se că hotărârea împotriva căreia s-a exercitat
recurs a fost pronunțată în soluționarea unei contestații în anulare împotriva
unei hotărâri date în recurs este irevocabilă și nesusceptibilă de control prin
intermediul unui alt recurs.
Împotriva acestei
decizii recurenta a formulat contestație în anulare prin care și-a manifestat
nemulțumirea față de modalitatea de soluționare a recursului, fără a invoca
vreunul din motivele prevăzute de art. 317, 318 C. proc. civ.
Contestația în
anulare astfel formulată este inadmisibilă.
Astfel, art. 317 C.
proc. civ. reglementează două motive generale de contestație în anulare care
pot fi invocate de părți în această cale extraordinară de atac, de retractare,
respectiv; cazul în care procedura de chemare a părții, pentru ziua când s-a
judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și cazul în
care hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine
publică privitoare la competență.
Conform art. 317
alin. (1) C. proc. civ. hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în
anulare pentru motivele menționate mai sus, numai dacă nu au putut fi invocate
pe calea apelului sau recursului.
Prin excepție de la
această regulă, potrivit art. 317 alin. (2) al aceluiași act normativ,
contestația poate fi primită pentru aceste motive și în cazul în care au fost
invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că avea
nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el sa fi
fost judecat în fond.
Și într-un caz și în
celălalt, textul are, însă, în vedere, posibilitatea părții interesate de a
invoca în cadrul contestației în anulare cele două motive arătate anterior, iar
art. 317 C. proc. civ. nu reglementează ca motiv distinct de contestație în
anulare cazul în care recursul nu a fost soluționat corect pe fond, astfel cum
se susține de contestatoare.
Prin motivele de
contestație în anulare dezvoltate în scris de contestatoare nu s-a invocat
niciunul din cele două motive de contestație reglementate de art. 317 C. proc.
civ., ci doar faptul că instanța de recurs nu ar fi analizat corect fondul
raportului juridic dedus judecății.
O astfel de susținere
nu poate reprezenta motiv de contestație în anulare, conform art. 317 și nici
conform art. 318 C. proc. civ., care reglementează ca și motiv special de
contestație în anulare, greșeala materială a instanței de recurs și omisiunea
acesteia de a analiza unul sau unele din motivele de casare sau modificare
invocate de parte în cererea de recurs.
Greșeala materială
prevăzută de art. 318 C. proc. civ. nu poate viza decât aspecte formale ale
judecății și nu greșeli de judecată vizând fondul litigiului dedus judecății,
iar din motivele contestației dezvoltate în scris de contestatoare nu rezultă
care sunt motivele de casare sau de modificare pe care instanța de recurs ar fi
omis să le analizeze.
Nefiind întrunite
cerințele de admisibilitate a contestației în anulare, Înalta Curte apreciază
că excepția invocată prin întâmpinare este întemeiată și o va admite pe cale de
consecință, va respinge contestația în anulare, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea P.L.M.
împotriva Deciziei nr. 568 din 7 februarie 2013 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 30/54/2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 19 martie 2014.
Procesat
de GGC - NN