Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.03.2014

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1029/2014

HOTĂRÂRE
27.03.2014
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1029/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin Decizia civilă nr. 258A din 10 martie 2011 Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins ca nefondat apelul formulat de reclamantul D.I. împotriva Sentinței civile nr. 1013 din 11 iunie 2010 a Tribunalului București, secția a III-a civilă, a admis apelurile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a schimbat în parte sentința și a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului la plata de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs reclamantul D.I., solicitând modificarea în parte a deciziei recurate, respingerea apelurilor formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și, în consecință, menținerea despăgubirilor morale în echitate acordate de prima instanță, pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a condamnării sale politice, cât și a măsurii administrative cu caracter politic a stabilirii domiciliului obligatoriu. Prin Încheierea din 8 martie 2012, luând act de decesul recurentului-reclamant D.I., intervenit la 11 octombrie 2011, față de susținerile avocatului recurentului-reclamant potrivit cărora nu există moștenitori legali și nu s-a emis certificat de vacanță succesorală, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului, în temeiul dispozițiilor art. 243 alin. (1) pct. 1 C. proc.

civ. În absența oricărui demers al vreuneia din părți, în urma verificărilor efectuate, la 14 noiembrie 2013 Înalta Curte a dispus repunerea cauzei pe rol în vederea discutării perimării și a acordat termen în acest sens la 30 ianuarie 2014. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2014, constatându-se transmisiunea calității succesorale a recurentului-reclamant către moștenitorii săi legali, respectiv cu titlu particular L.M., M.Gh.A. și V.A., potrivit Certificatului de moștenitor nr. 171 din 29 decembrie 2011, emis de BNP „C., S. și A.”, Înalta Curte a dispus citarea acestora în cauză. Asupra excepției perimării, constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ. „(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an”.

În același timp, art. 250 alin. (2) C. proc. civ. dispune că „În cazurile prevăzute de art. 243, cursul perimării este suspendat timp de trei luni de la data când s-au petrecut faptele care au prilejuit suspendarea judecății, dacă aceste fapte s-au petrecut în cele din urmă șase luni ale termenului de perimare.” Cauza pendinte a fost suspendată la 8 martie 2012, constatându-se că a intervenit decesul recurentului-reclamant la data de 11 octombrie 2011. Prin Certificatul de moștenitor nr. 171 din 29 decembrie 2011, emis de BNP „C., S. și A.”, s-a stabilit calitatea de moștenitor legal a numitei L.M., precum și calitatea de legatari cu titlu particular a numiților M.Gh.A. și V.A. Cum potrivit dispozițiilor art. 651 C. civ., succesiunile se deschid prin moarte și cum acceptarea succesiunii a avut loc înainte ca instanța să dispună suspendarea judecății, moștenitorii recurentului-reclamant aveau obligația ca în termenul prevăzut de art. 248 alin. (1) C. proc.

civ. să facă demersuri în vederea continuării judecății. Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, de la momentul suspendării și până în prezent, timp de mai bine de doi ani, nici moștenitorii recurentului-reclamant și nici intimatul-pârât nu au făcut nici un demers pentru repunerea pe rol a cauzei și continuarea judecății și nici nu au făcut dovada vreunei cauze de întrerupere sau suspendare a cursului perimării. Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părților pe perioada prevăzută de lege, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata perimat recursul declarat de reclamantul D.I.

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamantul D.I., decedat, a cărui calitate procesuală a fost preluată de L.M., M.Gh.A. și V.A. împotriva Deciziei civile nr. 258A din 10 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 martie 2014. Procesat de GGC - LM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4630/2013
reparatorii. Cererea reconvențională sus-menționată a fost disjunsă din dosarul inițial, fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă, sub nr. 6869/3/2009. Prin sentința civilă nr. 1416 din 5 februarie 2010 a acel
ÎCCJ 2012-04-05
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2549/2012
reclamantului nesuferind o condamnare, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a primi despăgubiri. În subsidiar, apelantul solicită reducerea cuantumul daunelor morale, acestea fiind, în opinia Ministerului Public
ÎCCJ 2013-12-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 633/2015
Decizia nr. 633/2015 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 2066, pronunțată la data de 11 decembrie 2013, în Dosarul nr. x/3/2013, Tribunalul București, secția a V-a
ÎCCJ 2012-01-31
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 514/2012
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 19 august 2009 reclamantul F.D. a chemat în judecată pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Public
ÎCCJ
0,94
ÎCCJ, decizie (scj.ro #141015)
doar pe ei, întrucât reclamanta A. nu a formulat notificare în temeiul legii speciale și, ca atare, este decăzută din dreptul la măsuri reparatorii. Cererea reconvențională menționată a fost disjunsă din dosarul inițial, fiind înregistrată
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă