ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3753/2013
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3753/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de față; În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin sentința penală nr. 441 din 29 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosar nr. 2785/30/2012, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul C.M.A. În baza art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 raportat la 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 42 C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului C.M.A., la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) și c) - dreptul de a exercita funcția de administrator al unei societăți comerciale C. pen.
pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. în baza art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen. același inculpat, a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată. În baza art. 65 alin. (1) și (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) și c) - dreptul de a exercita funcția de administrator al unei societăți comerciale C. pen. pe o perioadă de 1 an după executarea pedepsei principale. În baza art. 36 alin. (1) C. pen. raportat la art. 33 lit. a) și b) C. pen.
și cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele mai sus individualizate cu pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 88 din 12 martie 2012 a Tribunalului Timiș, rămasă definitivă prin Dosarul penal nr. 3772/ R din 16 noiembrie 2012 a Înaltei Curți de Justiție și Casație, pedeapsă aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de. înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., în pedeapsa cea .mai grea, aceea de 8 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, urmând, ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) și c) - dreptul de a exercita funcția de administrator al unei societăți comerciale Cp pe durata executării pedepsei.
în baza art. 35 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) și c) - dreptul de a exercita funcția de administrator al unei societăți comerciale C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză. În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata pedepsei executată de la data de 21 aprilie 2011 la zi. În bâza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. și cu aplicarea art. 998, 999; 1003 C. civ. inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.M.A.B.
SRL, la plata sumei de 1.653.801,35 lei, la care se adaugă dobânzile legale până la data executării efective, daune materiale către partea civilă A.N.A.F. - Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș. În baza art. 353 C. proc. pen. raportat la art. 11 din Legea nr. 241/2005. și cu aplicarea art. 163 C. pen. s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului și ale părții responsabile civilmente până la concurența sumelor acordate cu titlul de daune materiale. În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către administratorul judiciar M.M.R. - S.C.P.R.L. a obiectelor și înscrisurilor ridicate de la inculpatul C.M.A. și evidențiate în procesul verbal: întocmit la data de 08 iunie 2011. În baza art. 191 alin. (1) și (3) C. proc.
pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 8.500 lei cheltuieli judiciare către stat. În baza art. 21 din Legea nr. 26/1990 un exemplar al prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, va fi comunicat spre publicare și Oficiului Registrului Comerțului Timiș. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș nr. 272/P/2009, emis la data de 06 aprilie 2012 și înregistrat pe rolul instanței sub nr. 2785/30/2012 la data de 11 aprilie 2012, inculpatul C.M.A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 9 alin. (1) lit. b) raportat la art. 9 alin. (2) și art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 33 lit. b C. pen.
și art. 41 alin. (2) C. pen. În fapt, s-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada iulie 2007 - martie 2008 în calitate de asociat unic și administrator al SC C.M.A.B. SRL Timișoara, a efectuat două importuri de cereale din spațiul intracomunitar european și a emis un număr de 50 facturi fiscale către SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara, reprezentând vânzare de cereale și prestări servicii, fără a înregistra și evidenția, prin acte contabile sau alte documente legale, operațiunile comeriale derulate și veniturile realizate, având ca urmare neplata obligațiunilor fiscale datorate bugetului de stat în suma totală de 1.147.568 lei. Totodată s-a mai reținut în sarcina inculpatului că în perioada iulie 2007 - martie 2008 s-a sustras de la efectuarea verificaților financiare/fiscale, prin declararea inexactă cu privire la sediul social al societății.
Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, respectiv: sesizările și plângerile penale formulate de D.G.F.P. Timiș și Garda Financiară Timiș, procesele verbale de control fiscal și rapoartele de inspecție fiscală, notele de constatare, raportul de expertiză judiciar contabilă și suplimentul acestuia, planșe foto, fotocopii înscrisuri doveditoare-contracte, facturi fiscale, ordine de plată, extrase de cont, foi de vărsământ, C.M.R., acte constitutive, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor. G.N.M., I.I.C., I.V., J.L., B.M.V., instanța a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul C.M.A. a înființat societatea comerciala SC C.M.A.B. SRL în cursul lunii iulie 2007, devenind asociat unic și administrator al societății.
Sediul social al societății comerciale a fost stabilit în Timișoara, str. Bucovina, respectiv la adresa de domiciliu a mamei inculpatului. Principalul obiect de activitate al SC C.M.A.B. SRL a fost declarat „comerțul cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și tutunului neprelucrat în perioada în care inculpatul C.M.A. a administrat SC C.M.A.B. SRL, au fost realizate tranzacții comerciale cu diferite societăți comerciale din tară și străinătate, fiind cumpărate și vândute produse în vederea realizării obiectului de activitate al societății comerciale. La data de 26 martie 2008, în punctul de trecere a frontierei Vărsând, Garda Financiară, Secția Arad a efectuat un control de rutină cu privire la transporturile de cereale care tranzitau punctul vamal respectiv.
Cu această ocazie, au fost interceptate un număr de 4 autocamioane care transportau cantitatea totală de 94 900 kg porumb boabe de la societatea maghiară K..K.F.T. către beneficiarul român SC C.M.A.B. SRL. Pentru marfa transportată au fost prezentate scrisorile de trăsură (C.M.R.) care o însoțeau și contractul de vânzare cumpărare din data de 20 februarie 2008 încheiat între K.K.F.T. și SC C.M.A.B. SRL, fără a fi prezentate alte documente legale de proveniență (facturi fiscale/avize de însoțire a mărfurilor). În aceste condiții s-a luat legătura telefonic cu administratorul SC C.M.A.B. SRL, respectiv inculpatul C.M.A., care a negat faptul că ar fi comandat marfa transportată și că aceasta i-ar aparține.
Dată fiind lipsa documentelor legale de proveniență, organele de. control ale Gărzii Financiare au aplicat sancțiuni contravenționale conducătorilor mijloacelor de transport și au luat măsura indisponibilizării mărfurilor transportate. Ulterior, prin adresa nr. 501211/ AR din 03 aprilie 2008, Garda Financiară Arad a solicitat Gărzii Financiare Timiș efectuarea unui control tematic la SC C.M.A.B. SRL. Controlul a fost efectuat de Garda Financiară Timiș la SC C.M.A.B. SRL în cursul lunii aprilie 2008, fiind finalizat odată cu întocmirea notei de constatare seria TM nr. 0010660/30 aprilie 2008. Garda Financiară a constatară la data de 28 martie 2008, la 2 zile după constatările din Vama Vărsând, inculpatul C.M.A.
a cesionat părțile sociale către. numitul G.N.M., care a devenit astfel asociatul unic și administratorul SC C.M.A.B. SRL. De asemenea, s-a constatat că societatea comercială nu funcționează la sediul social declarat din Timișoara, str. Bucovina. Astfel, au fost emise, mai multe invitații pe numele inculpatului C.M.A., pentru,a se prezenta la sediul Gărzii Financiare cu actele contabile ale SC C.M.A.B. SRL, inculpatul nedând curs acestor invitații. în acest context, s-a procedat la obținerea unor informații de la Administrația Finanțelor Publice Timișoara, stabilindu-se că SC C.M.A.B. SRL nu a depus la organele financiare deconturile și declarațiile lunare și nici bilanțul contabil. Totodată, s-a reținut că în trimestrul IV din 2007 SC C.M.A.B.
SRL a efectuat o achiziție intracomunitară din Ungaria, respectiv de la societatea maghiară K.K.F.T., cumpărând de la societatea maghiară cereale în valoare de 97.135 lei, achiziție intracomunitară care nu a fost declarată de SC C.M.A.B. SRL. Ca atare, s-a estimat de către reprezentanții Gărzii Financiare Timiș că prin nedeclararea veniturilor realizate prin valorificarea mărfurilor achiziționate din spațiul comunitar, SC C.M.A.B. SRL a realizat venituri pentru care trebuia plătit un impozit pe profit și TVA în sumă de 39.097 lei. Nota de constatare din 30 aprilie 2008 a fost înaintată de Garda Financiară Timiș la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș cu 30 aprilie 2008, solicitându-se totodată Direcției Generale a Finanțelor Publice Timiș efectuarea unei inspecții fiscale la SC C.M.A.B.
SRL. În paralel cu verificările efectuate de organele de poliție, Garda Financiară Timiș a extins controlul asupra activităților desfășurate de inculpatul C.M.A. prin intermediul SC C.M.A.B. SRL, sens în care la data de 20 august 2008 a fost efectuat un control tematic, la SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara, de unde au fost ridicate un număr de 50 facturi fiscale emise de SC C.M.A.B. SRL - în calitate de vânzător - către SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara - în calitate de cumpărător, facturile privind prestări de servicii și livrări de cereale. Cu această ocazie au fost ridicate și documentele care atestă plata de către SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara a serviciilor și livrărilor de bunuri efectuate de SC C.M.A.B.
SRL. Pe. baza documentelor ridicate de la SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara, a fost întocmită de către Garda Financiară Timiș încă o notă de constatare, notă care a fost înaintată Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara cu adresa din 18 septembrie 2008. Din cuprinsul actelor de control s-a reținut că în perioada iulie 2007 - martie 2008 SC C.M.A.B. SRL a emis către SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara un număr de 50 de facturi fiscale în valoare de 3.722.347,03 lei/ reprezentând livrări de cereale și prestări servicii. Aceste facturi au fost emise în baza contractelor încheiate între cele două societăți comerciale, contravaloarea facturilor fiind plătită de către SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara; Inculpatul C.M.A.
nu a putut prezenta organelor de control documentele contabile ale SC C.M.A.B. SRL. întrucât inculpatul nu a putut face dovada înregistrării în contabilitate a veniturilor realizate în relațiile comerciale cu SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara, având în vedere și faptul că Administrația Finanțelor Publice Timișoara a comunicat că SC C.M.A.B. SRL nu a depus declarații de impozite și taxe, deconturi de TVA și nici bilanț contabil, s-a procedat la estimarea bazei impozabile și a obligațiilor datorate bugetului de stat. S-a stabilit astfel că SC C.M.A.B. SRL a produs un prejudiciu bugetului de stat, prin nedeclararea veniturilor, în cuantum de 1.094.809 lei (reprezentând impozit pe profit și TVA). La solicitarea inculpatului, în faza de urmărire penală, s-a dispus efectuarea unei expertize financiar-contabile.
în cuprinsul concluziilor acestui raport s-a arătat că în absența punerii la dispoziția expertului a documentelor și evidențelor financiar-contabile ale SC C.M.A.B. SRL, procedura urmată de organele fiscale, referitoare la estimarea bazei de impunere, este corectă. Potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 constituie infracțiunea de evaziune fiscală omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Fapta inculpatului C.M.A. de a omite evidențierea, în actele contabile, a operațiunilor comerciale și a veniturilor realizate prin aceste operațiuni desfășurate cu K.K.F.T.
din Ungaria și SC A.V.C.I.E. SRL, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005. Inculpatul C.M.A. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 sub aspectul a două acte materiale : achiziționarea unor cereale de la firma Maghiară K.K.F.T. și vânzarea unor cantități, de cereale către SC A.V.C.I.E. SRL, în ambele situații. operațiunile comerciale nefiind înregistrate în contabilitate. Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor nici în faza de urmărire penală și nici în faza de judecată. În ceea ce privește relațiile comerciale desfășurate cu societatea maghiară K.K.F.T., inculpatul a precizat că în cursul anului 2007 au existat una sau două tranzacții încheiate cu aceasta societate.
Referitor la aceste operațiuni comerciale, inculpatul a arătat ca acestea au fost înregistrate în contabilitate, însă documentele contabile nu au fost prezentate organelor fiscale. Sub acest aspect, inculpatul a adăugat că în perioada 2007-2008 de contabilitatea firmei se ocupa contabilul său. P.C., iar ulterior, în momentul în care firma a fost cesionată numitului G.N. acesta a primit și toate documentele contabile. Inculpatul a recunoscut împrejurarea că a vândut cereale către SC A.V.C.I.E. SRL după cum rezultă din facturile existente la dosar, însă a precizat și de această dată că sumele de hani încasate au fost înregistrate în contabilitate, iar împrejurarea ca aceste, documente contabile nu au fost găsite nu-i poate fi imputată.
Susținerile inculpatului sunt însă contrazise de celelalte probe administrate în cauză. În primul rând instanța a reținut că așa cum rezultă din adresa O.R.C., Timiș inculpatul C.M.A. a fost administratorul SC C.M.A.B. SRL în perioada 03 iulie 2007 (data înființării) până la data de 31 martie 2008 (când firma a fost cesionată numitului G.N.). Apoi, după cum rezultă din adresa din 18 aprilie 2008 a. A.F.P. Timișoara, până la data de 18 aprilie 2008 SC C.M.A.B. SRL nu a depus nicio declarație de impozite sau taxe, decont TVA sau bilanț contabil, cu toate că a efectuat operațiuni comerciale. În acest sens poate fi observat raportul de inspecție fiscală nr. 6343 din 13 octombrie 2009 întocmit de D.G.F.P.
Timiș - Serviciul de Inspecție Fiscală din care rezultă că societatea administrată de inculpatul C. nu a condus evidența financiar-contabilă de la înființare și până la data desfășurării controlului, neîntocmind nici un fel de documente justificative pentru operațiunile desfășurate. Organele fiscale au mai constatat că societatea nu a calculat și nu a declarat nici un fel de obligații fiscale, nedepunând situațiile financiare trimestriale și anuale. Prin același raport s-a menționat că în trimestrul IV al anului 2007 - trimestrul III al anului 2008, societatea a efectuat achiziții de produse din Ungaria pe care Ie-a recepționat însă nu Ie-a evidențiat în contabilitate, produse pe care ulterior Ie-a valorificat fără a avea la bază documente legal întocmite din care să rezulte realitatea fenomenului economic.
Raportul de inspecție fiscală a avut la bază Raportul VIES nr. 1966 din 28 august 2009 al D.G.F.P. Timiș - Compartimentul de Schimb Internațional de Informații din care rezultă că SC C.M.A.B. SRL a efectuat în perioada 2007-2008 trei achiziții intracomunitare, din care două au fost realizate de la K.K.F.T. B. în trimestrul IV 2007 și în trimestrul I 2008, Achizițiile intracomunitare nu au fost declarate de reprezentantul legal al SC C.M.A.B. SRL, fiind raportate de societatea maghiară. Sub acest aspect, K.K.F.T. a comunicat organelor de control o factură fiscală emisă la data de 14 martie 2008 din care rezultă, că firma maghiară a livrat către SC C.M.A.B. SRL o cantitate de 121 tone de grâu, contra sumei de 31.460 euro, sumă care a fost plătită de cumpărător, fără însă ca achiziția intracomunitară să fie raportată și declarată de firma română.
Instanța a luat în considerare și declarațiile martorului N.M., șeful departamentului de afaceri cu cereale din cadrul K.K.F.T. Acesta a arătat că firma maghiară a avut relații comerciale cu SC C.M.A.B. SRL, către care a efectuat un număr de 2-3 transporturi de porumb și grâu. Pentru aceste transporturi, SC C.M.A.B. SRL a efectuat plata prin virament bancar. Nu în ultimul rând, existența unor relații comerciale între cele două societăți a fost confirmată și de martorul I.I. Acesta a precizat că are cunoștință de faptul că în cursul anului 2007 inculpatul a înființat SC C.M.A.B. SRL având ca principal obiect de activitate comerțul cu cereale. Aprovizionarea cu cereale era făcută atât de pe piața internă, cât și din Ungaria.
În ceea ce privește relațiile comerciale dintre SC C.M.A.B. SRL și SC A.V.C.I.E. SRL, după cum rezultă din nota de constatare întocmită la data de 18 septembrie 2008 de către Garda Financiară Timiș, în perioada iulie 2007 - martie 2008 societatea comercială administrată de inculpatul C.M.A. a emis către SC A.V.C.I.E. SRL un număr de 50 de facturi fiscale în valoare de 3.722.347,03 lei reprezentând livrări de cereale și prestări servicii. Facturile au fost emise în baza contractelor încheiate între cele două societăți comerciale, iar contravaloarea mărfurilor a fost achitată de către cumpărător. Cele 50 de facturi fiscale au fost ridicate și atașate la dosarul cauzei. Aceleași aspecte au fost evidențiate și prin raportul de inspecție fiscală nr. 6346 din 13 octombrie 2009 întocmit de D.G.F.P.
Timiș - Serviciul de Inspecție. Fiscală în cuprinsul căruia se arată că valoarea totală a vânzărilor efectuate de SC C.M.A.B. SRL către SC A.V.C.I.E. SRL este de 3.722.347,03 lei. După cum s-a arătat deja, societatea comercială nu a condus evidența financiar-contabilă de la înființare și până la data desfășurării controlului, neîntocmind nici un fel de documente justificative pentru operațiunile desfășurate, de asemenea putându-se reține că societatea nu a calculat și nu a declarat nici un fel de obligații fiscale, nedepunând situațiile financiare trimestriale și anuale. În cauză a fost audiat și administratorul SC A.V.C.I.E. SRL, respectiv martorul J.L. Aceasta a precizat că la sediul societății pe care o administra s-a prezentat inculpatul, acesta făcându-i mai multe oferte pentru achiziționarea de cereale.
Aceste oferte au fost acceptate, astfel că între cele două societăți comerciale s-au desfășurat relații comerciale după cum rezultă din facturile ridicate și depuse la dosar. Nu în ultimul rând, martorul. J.L. a precizat că toate mărfurile au fost plătite prin virament bancar. Inculpatul a invocat faptul că operațiunile comerciale, au fost înregistrate în contabilitate, doar că documentele contabile nu au fost depuse la organele, abilitate. în acest sens inculpatul a precizat, că de contabilitatea firmei s-a ocupat numitul P.C. S-a apreciat că aspecte sunt nereale. După cum rezultă din procesul verbal de constatare întocmit de către organele de cercetare penală la data de 11 martie 2011, numitul P.C.
a decedat la data de 21 februarie 2010. însă, fiind audiată soția acestuia, respectiv numita P.I., aceasta a menționat că soțul său a îndeplinit funcția de administrator la SC A.F. SRL și nu s-a ocupat de evidența contabilă a nici unei societăți comerciale. De asemenea, martorul P.I. a precizat nu a auzit niciodată de SC C.M.A.B. SRL. Aceleași aspecte reies și din declarația martorului I.I., o persoană foarte apropiată inculpatului. Acesta a menționat că, deși a lucrat cu inculpatul pentru SC C.M.A.B. SRL, numele de P.C. nu-i spune nimic. Martorul a mai arătat că deși l-a însoțit pe inculpat în perioadă respectivă în repetate rânduri, nu s-a deplasat cu acesta în zona pieței 70.0 din Timișoara la vreo persoană care să poarte acest nume.
Mai mult decât atât, martorul l. a învederat organelor judiciare că l-a auzit pe inculpat afirmând că în fața organelor de urmărire penală va declara că actele contabile ale firmei au fost ținute de către P.C., tocmai pentru că știa că acesta a decedat. Totodată, inculpatul a precizat că după cesionarea societății pe care a administrat-o către martorul G.N., toate documentele contabile i-au fost predate noului asociat pe bază de proces verbal. Procesul verbal invocat de către inculpat nu a fost prezentat organelor judiciare. Apoi, după cum rezultă din declarațiile martorului G.N., acesta a fost contactat Ia sfârșitul anului 2007 de către inculpatul C. La vremea respectivă martorul nu avea nici un adăpost, locuind pe stradă și lucrând ocazional pentru diferite persoane care îl angajau din Gara de Nord.
Inculpatul a venit însoțit de martorul I.I., propunându-i martorului G. ca în schimbul realizării unei cărți de identitate, pe care martorul G. nu o deținea, să preia o societate comercială pe numele său. Martorul G. a continuat precizând că a acceptat oferta inculpatului, urmând ca acesta din urmă să-i asigure și un adăpost și bani de cheltuială. Ca atare, martorul G. a fost condus la Serviciul de Evidență a Populației de către martorul l., cu ajutorul căruia i-a fost eliberată o carte de identitate. Cartea de identitate a rămas în posesia inculpatului și a martorului l. În sfârșit, martorul G. a evidențiat faptul că în luna martie 2008, fiind însoțit de cele două persoane indicate mai sus, s-a deplasat la biroul unui avocat unde au fost întocmite actele de cesiune ale SC C.M.A.B.
SRL, după care a devenit asociatul unic și administratorul societății. Totodată, martorul G. a subliniat faptul că nu a intrat în posesia niciunui act contabil al societății, nu a semnat pentru această societate nici un document și nu a fost implicat în nicio tranzacție comercială a societății. Martorul I.I. a confirmat susținerile martorului G. El a menționat că l-a cunoscut pe G.N. prin intermediul inculpatului C., pe care acesta l-a convins să preia SC C.M.A.B. SRL; în condițiile în care inculpatul devenise foarte interesat să cesioneze societatea întrucât era chemat la organele fiscale cu actele contabile ale firmei.
În aceste condiții, martorul l. a indicat faptul ca i-a transportat pe inculpat și martorul G. la Serviciul de Evidență a Populației în vederea întocmirii cărții de identitate pentru martorul G. De asemenea, martorul l. a precizat că după ce martorul G. și-a întocmit actele de identitate, inculpatul i-a cesionat societatea, fără însă ca martorului G. să-i fie predat vreun document contabil al SC C.M.A.B. SRL. În cauză a fost audiat și martorul B.V., persoană la locuința; căruia a fost stabilit domiciliul martorului G. în momentul întocmirii cărții de identitate. Acest martor a precizat că a dat un anunț publicitar privind închirierea unei locuințe pe str. Constantin cel Mare din Timișoara. în .urma acestui anunț a fost contactat de două persoane care i-au propus ca,în schimbul unei sume de bani să accepte stabilirea domiciliului unei persoane la locuința sa.
Martorul a acceptat această ofertă, consimțind la stabilirea domiciliului martorului G. la locuința sa. Ulterior, după cesionarea. firmei către martorul G., martorul B. a acceptat ca și sediul social al SC C.M.A.B. SRL să fie stabilit la locuința sa. Probele indicate mai sus certifică, în opinia instanței, împrejurarea că inculpatul, în perioada în care îndeplinea funcția de administrator al SC C.M.A.B. SRL, nu a organizat și nu a condus vreo evidență contabilă, nu a evidențiat în documentele justificative veniturile realizate și nici nu a depus, la, organele fiscale declarațiile prevăzute de legislația financiar-contabilă. în momentul în care situația SC C.M.A.B. SRL s-a deteriorat, inculpatul fiind presat să se prezinte la organele fiscale cu documentele contabile, totul culminând cu confiscarea autocamioanelor care transportau cereale din Ungaria în vama Vărsând, numitul C.M.A.
a apelat la serviciile unei persoane fără adăpost, încercând astfel să îndepărteze suspiciunile care planau asupra sa. Existența infracțiunii este confirmată prin concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală. Expertul a concluzionat că, în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 92/2003, în contextul în care nu au fost puse la dispoziția expertului și a organelor fiscale documentele și evidențele financiar-contabile ale SC C.M.A.B. SRL, procedura de estimare a bazei de impozitare reprezintă modalitatea legală de stabilire a prejudiciului cauzat bugetului de stat. Referitor la infracțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005, aceasta constă în sustragerea de la efectuarea, verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate.
Inculpatul a precizat că la data înființării SC C.M.A.B. SRL a declarat sediul social al firmei la domiciliul mamei sale, însă la acest sediu nu a desfășurat nici un fel de activitate întrucât un apartament nu constituie un cadru propice pentru comerțul cu cereale. Aceleași aspecte au fost evidențiate și de martorul B.J., proprietarul apartamentului unde a fost declarat sediul societății și care a precizat că la acea locuință nu a funcționat niciodată SC C.M.A.B. SRL. La sediul social au fost trimise mai multe invitații (20 aprilie 2008, 22 aprilie 2008) prin care administratorului firmei i s-a solicitat să se prezinte la organele fiscale cu toate documentele contabile în vederea efectuării unui control fiscal.
Inculpatul, după cum rezultă din declarațiile martorului l., avea cunoștință de împrejurarea că trebuia să se prezinte la organele fiscale cu actele contabile, acte pe care nu le întocmise, motiv pentru care era presat să cesioneze societatea, apelând astfel la serviciile martorului G.N. În opinia instanței, în prezenta cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005. Astfel, inculpatul a făcut declarații fictive în ceea ce privește sediul social al SC C.M.A.B.
SRL - sediul fiind declarat la locuința mamei sale, unde firma nu a funcționat niciodată, iar ulterior, sediul social a fost stabilit la domiciliul martorului G.N., unde de asemenea firma nu a funcționat niciodată, a existat o acțiune de control desfășurată de organele fiscale - acțiune finalizată prin nota de constatare întocmită de Garda Financiară Timiș la data de 30 aprilie 2008 și, în același timp, a existat și intenția inculpatului; de a se sustrage de la efectuarea verificărilor fiscale - intenție Certificată prin comportamentul adoptat de inculpat, acesta, prin cesionarea societății către o persoană fără adăpost, la un interval foarte scurt de timp de la momentul declanșării controalelor, încercând să facă imposibilă realizarea verificărilor și, în același timp, să înlăture orice legătură ce ar fi putut fi stabilită între persoana sa și SC C.M.A.B.
SRL. Sub aspectul laturii subiective, în cazul ambelor infracțiuni, inculpatul a acționat cu intenție directă, intenția lui fiind calificată de scopul urmărit, respectiv sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către stat. Pentru aceste considerente, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, făcând și aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. Sub acest aspect, ținând seama de condițiile de existență ale infracțiunii continuate, instanța a apreciat că în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul, în mod repetat, a omis evidențierea în actele contabile a operațiunilor comerciale realizate și, în același timp, în mod repetat, a indus în eroare organele fiscale referitor la sediul social al firmei, motiv pentru care în sarcina acestuia pot fi reținute prevederile art. 41 alin. (2) C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Instanța a apreciat că faptele inculpatului prezintă un pericol social deosebit. în acest sens poate fi observată valoarea ridicată a. prejudiciului, modalitatea în care a fost adusă la îndeplinire hotărârea infracțională ce a avut drept consecință fraudarea bugetului public, în vederea atingerii scopului urmărit-obținerea unor foloase materiale ilicite. În momentul individualizării pedepselor, instanța a luat în considerare și persoana inculpatului.
Este adevărat faptul că la data desfășurării activității infracționale acesta nu era cunoscut cu antecedente penale, împrejurare de natură a imprima persoanei sale o periculozitate mai redusă. Pe de. altă parte, instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, iar valoarea prejudiciului cauzat este deosebit de mare, aspecte de natură a imprima faptelor comise o periculozitate mai mare. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 fapta de evaziune fiscală este mai gravă dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro. În conformitate cu concluziile raportului de expertiză contabilă și suplimentului acestuia întocmit în cursul cercetării judecătorești, prejudiciul estimativ adus bugetului consolidat al statului ce poate fi reținut în sarcina inculpatului se cifrează la valoarea de 1.653.801,35 lei.
Or, transformând această sumă în echivalentul în euro s-a constatat că depășește limita de 100.000 euro reglementată de legiuitor, motiv pentru care în sarcina inculpatului va fi reținută și agravanta prevăzută de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005. Pentru aceste considerente, în vederea atingerii scopului pedepsei așa cum acesta este stabilit prin dispozițiile art. 52 C. pen., instanța a apreciat ca fiind necesară aplicarea unor sancțiuni privative de libertate, respectiv 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1), lit. b) din Legea nr. 241/2005 și 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005.
Raportându-se la pedepsele aplicate pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. instanța a aplicat inculpatului și două pedepse complementare constând în interzicerea exercitării drepturilor. prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) și c) C. pen. pe o perioada de 4 ani (o pedeapsă) și 1 an (o pedeapsă) după executarea pedepsei principale. Interzicerea exercitării dreptului de a exercita funcția de administrator al unei societăți comerciale este justificată de împrejurarea că la săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală inculpatul s-a folosit de calitatea pe care o avea-administrator al SC C.M.A.B. SRL. Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului s-a constatat că prin Sentința Penală din 12 martie 2012 a Tribunalului Timiș, rămasă definitivă prin Dosar Penală nr. 3772/ R a Înaltei Curți de Casație și Justiție, inculpatul C.M.A.
a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. Activitatea infracțională care a atras aplicarea acestei pedepse s-a desfășurat în cursul anului 2010. Ca atare, s-a constatat că infracțiunea de înșelăciune pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 88/2012 a Tribunalului Timiș este concurentă cu infracțiunile de evaziune fiscală ce formează obiectul prezentului dosar. În consecință, faptele fiind comise în concurs real de infracțiuni, în temeiul art. 36 alin. (1) C. pen. raportat la art. 33 lit. a) C. pen. și cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen.
instanța a contopit cele trei pedepse aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an închisoare, care să reprezinte un echivalent al pedepselor ce nu vor mai fi executate ca urmare a contopirii, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare. Instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 C. pen. referitoare la pedeapsa accesorie. În temeiul art. 35 alin. (2) C. pen. instanța a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, și cea mai grea dintre pedepsele complementare, respectiv interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II, b) și c) C. pen. pe o perioadă de 4 ani.
în temeiul art. 350 C. proc. pen. instanța a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză, iar în temeiul art. 36 alin. (3) C. pen. a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată durata deja executată de la data de 21 aprilie 2011 la zi. Apărătorul inculpatului a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului în sensul înlăturării prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, considerând că prejudiciul cauzat statului nu depășește valoarea de 100.000 euro. Cererea va fi respinsă ca nefondată întrucât după cum s-a arătat deja, valoarea prejudiciului, conform suplimentului raportului de expertiză contabilă, depășește limita de 100,000 euro în echivalentul monedei naționale.
În ceea ce privește latura civilă, instanța a reținut că D.G.F.P. Timiș s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 1.959.504 lei. Conform raportului de expertiză întocmit în faza de urmărire penală valoarea prejudiciului cauzat statului prin actele inculpatului,este de 1.959.504 lei. în cursul cercetării judecătorești inculpatul a contestat această. valoare, invocând faptul că la calculul prejudiciului nu au fost luate în. considerare cheltuielile generate de achiziționarea produselor vândute ulterior, precum și de transportul acestora. Ca atare, instanța a încuviințat: efectuarea unui supliment de expertiză care să țină seama de aspectele invocate de inculpat, expertul concluzionând că valoarea estimată a prejudiciului cauzat statului este de 1.653.801,35 lei.
În condițiile în care prin fapta sa ilicită inculpatul a cauzat un prejudiciu bugetului consolidat al statului, instanța a apreciat că acest prejudiciu trebuie. reparat, motiv pentru care a obligat pe acesta, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.M.A.B. SRL, la plata sumei de 1.653.801,35 lei, la care se a adăugat dobânzile legale până la data executării efective, daune, materiale către partea civilă A.N.A.F. - Direcția Generală a Finanțelor. Publice Timiș. În temeiul art. 353 C. proc. pen. raportat la art. 11 din Legea nr. 241/2005 și cu aplicarea art. 163 C. pen. instanța a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului și ale părții responsabile civilmente până la concurența sumelor acordate cu titlul de daune materiale.
Împotriva sentinței penale nr. 441 din 29 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș a declarat apel în termen legal inculpatul C.M.A., apel înregistrat la Curtea de Apel Timișoara la data de 3 ianuarie 2013. Apelul declarat de către inculpat nu a fost motivat în scris. Prin decizia penală nr. 49/ A din 7 martie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul C.M.A., împotriva sentinței penale nr. 441/ PI din 29 noiembrie 2012 a Tribunalului Timiș. În fața instanței de apel i s-au adus la cunoștința inculpatului prevederile art. 70 C. proc. pen., poziția procesuală a acestuia fiind aceea de,a nu da declarații în fața instanței de apel, depoziție consemnată în scris și atașată în filă separată.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate din prisma motivelor de apel precum și din oficiu potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a apreciat că sentința penală atacată este legală și temeinică în deplină concordanță cu starea de fapt și ansamblul probator administrat în cauză. Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cauză și din care rezultă că în perioada iulie 2007 - martie 2008, inculpatul ocupa funcția de asociat unic și administrator al SC C.M.A.B. SRL Timișoara, efectuând două importuri de cereale din spațiul intracomunitar european și emițând un număr de 50 facturi fiscale către SC A.V.C.I.E.
SRL, reprezentând vânzări cereale și prestări servicii, fără a înregistra în contabilitate operațiunile comerciale derulate. în același timp se constată că inculpatul în perioada de referință a furnizat declarații inexacte cu privire la sediul societății, fapt ce a permis sustragerea la efectuarea verificărilor financiare. Astfel, la data de 26 martie 2008, în punctul de trecere a frontierei Vărsând, Garda Financiară - Secția Arad a efectuat un control de rutină cu privire la transporturile de cereale care tranzitau punctul vamal respectiv. Cu această ocazie, au fost interceptate un număr de 4 autocamioane care transportau cantitatea totală de 94.900 kg porumb boabe de la societatea maghiară K.K.F.T.
către beneficiarul român SC C.M.A.B. SRL. Pentru marfa transportată au fost prezentate scrisorile de trăsură (CMR) care o însoțeau și contractul de vânzare cumpărare din data de 20 februarie 2008 încheiat între K.K.F.T. și SC C.M.A.B. SRL, fără a fi prezentate alte documente legale de proveniență (facturi fiscale/avize de însoțire a mărfurilor). în aceste condiții s-a luat legătura telefonic cu administratorul SC C.M.A.B. SRL, respectiv inculpatul C.M.A., care a negat faptul că ar fi comandat marfa transportată și că aceasta i-ar aparține. Dată fiind lipsa documentelor legale de proveniență, organele de control ale Gărzii. Financiare au aplicat sancțiuni contravenționale conducătorilor mijloacelor de transport și au luat măsura indisponibilizării mărfurilor transportate.
Ulterior, prin adresa din 3 aprilie 2008 Garda Financiară Arad a solicitat Gărzii Financiare Timiș efectuarea unui control tematic la SC C.M.A.B. SRL. Controlul a fost efectuat de Garda Financiară Timiș la SC C.M.A.B. SRL în cursul lunii aprilie 2008, fiind finalizat odată cu întocmirea notei de constatare din 30 aprilie 2008. Garda Financiară a constatat că la data de 28 martie 2008, la 2 zile după constatările din Vama Vărsând, inculpatul C.M.A. a cesionat părțile sociale către numitul G.N.M., care a devenit astfel asociatul unic și administratorul SC C.M.A.B. SRL De asemenea, s-a constatat că societatea comercială nu funcționează la sediul social declarat din Timișoara, str. Bucovina. Astfel, au fost emise mai multe invitații pe numele inculpatului C.M.A., pentru a se prezenta la sediul Gărzii Financiare cu actele, contabile ale SC C.M.A.B.
SRL, inculpatul nedând curs acestor invitații. În cursul urmăririi penale inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei reținută în sarcina sa, poziție procesuală pe care și-a menținut-o și în cursul judecății - fila 30 dosar fond, arătând că nu este beneficiarul transportului de cereale interceptat în vama Vârsand că nu a efectuat nici o comandă sau. vreun contract cu firma care a livrat cerealele, iar cesionarea societății s-a făcut mult înaintea datei de 28 martie 2008, aceasta fiind și data la care cele patru camioane au fost oprite în vamă. Inculpatul a mai arătat că odată cu cesionarea societății a predat si documentele contabile încheind un proces. verbal în acest sens. Atitudinea inculpatului de nerecunoaștere a comiterii faptei este combătută de procesul verbal de percheziție domiciliară efectuat la adresa învinuitului de unde au fost ridicate acte contabile, respectiv facturi fiscale: emise de SC C.A.M.B.
SRL Timișoara către SC A.V.C.I.E. SRL Timișoara și care au făcut obiectul raportului de inspecție fiscală nr. 6343 din 13 octombrie 2009 al D.G.F.P. Timiș și a notei de constatare din 18 septembrie 2007 a Gărzii Financiare, fiind ridicată și ștampila : cu impresiunea SC C.M.A.B. SRL. Existența acestor documente la domiciliul inculpatului întăresc susținerile din actul de acuzare cu privire la implicarea sa în derularea operațiunilor comerciale și în neînregistrarea în contabilitate a veniturilor obținute. De asemenea, instanța apreciază că declarația inculpatului nu a corespunde adevărului nici raportat la depozițiile martorilor audiați în cauză, respectiv I.I.C. - fila 785 dosar fond și care știa despre obiectul de activitate al firmei inculpatului, respectiv comerțul cu cereale, ca și despre legăturile acestuia cu o firmă din Ungaria.
Martorul arată că inculpatul i-a spus că a avut niște probleme cu importul de cereale din Ungaria fiindu-i oprite mai multe transporturi în vamă,-; care ulterior au fost confiscate, martorul cunoscând și persoana numitului G.N.M. ca fiind un cioban din localitatea Giarmata. în cursul urmăririi penale martorul a arătat că inculpatul C.M. nu avea permis de conducere astfel că l-a însoțit în diverse locuri ocazie cu care a mers cu inculpatul și martorul G.N.M., persoană care preluase firma de la inculpat, la serviciul de evidență a populației pentru ca acesta din urmă să își facă buletinul de identitate cu domiciliul la o persoană pe nume B.M., pe care l-au cunoscut din anunțurile la Mica publicitate, fiind persoană care dorea să închirieze un apartament.
Martorul mai arată că după eliberarea cărții de identitate, aceasta ca și certificatul de naștere al lui G.N. au rămas fa cabinetul apărătorului - avocat G.R., fiind ulterior,predate organelor de poliție. Vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa rezultă și din contradictorialitatea depozițiilor sale cu privire la imposibilitatea de a prezenta organelor de control documentele financiar contabile ale SC C.M.A.B. SRL, în sensul că, dacă în declarațiile inițiale arată că firma a fost înființată în anul 2007 având sediul social declarat la domiciliul mamei, deși nu a desfășurat activitate în acel loc, afirmă că actele contabile s-au aflat la sediul societății, pe parcursul derulării activităților economice.
în ceea ce privește natura operațiilor desfășurate, inculpatul arată că actele contabile au fost predate noului administrator G.N. și că transporturile oprite în vama Vârșand nu îi aparțin, iar ulterior recunoaște facturile emise către SC A.V.C.I.E. SRL despre care afirmă că este posibil să fi fost înregistrate la SC C.M.A.B. SRL. De asemenea în cursul urmăririi penale în declarația dată la 21 ianuarie 2009, contrar celor susținute anterior, inculpatul recunoaște derularea raporturilor comerciale cu SC C.C.F.T. SRL fără a putea preciza frecvența transporturilor de cereale și recunoscând că nu a depus la organul fiscal declarațiile prevăzute de lege. Probele administrate certifică, în opinia instanței, împrejurarea că inculpatul, în perioada în care îndeplinea funcția de administrator al SC C.M.A.B.
SRL, nu a organizat și nu a condus vreo evidență contabilă, nu a evidențiat în documentele justificative veniturile realizate și nici nu a depus la organele fiscale declarațiile prevăzute de legislația financiar-contabilă. - în momentul în care situația SC C.M.A.B. SRL s-a deteriorat, inculpatul fiind presat să se prezinte la organele fiscale cu documentele contabile, totul culminând cu confiscarea autocamioanelor care transportau cereale din Ungaria în vama Vărsând, numitul C.M.A. a apelat la serviciile unei persoane fără adăpost, încercând astfel să îndepărteze suspiciunile care planau asupra sa. Existența infracțiunii este confirmată și prin concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în faza de urmărire penală, în care se concluzionează că, în conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) și (2) din O.G.
nr. 92/2003, în contextul în care nu au fost puse la dispoziția expertului și a organelor fiscale documentele și evidențele financiar-contabile ale SC C.M.A.B. SRL, procedura de estimare a bazei de impozitare reprezintă modalitatea legală de stabilire a prejudiciului cauzat bugetului de stat. Reținând vinovăția inculpatului cu privire la săvârșirea infracțiunii de. evaziune fiscală în formă continuată în variantele reglementate de art. 9 alin. (1) - lit. b) din Legea nr. 241/2005 raportat la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., și art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 42 C. pen., instanța a apreciat corectă soluționarea laturii penale a cauzei.
În conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ ai pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art. 72 C. pen.
și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora. Transpunând aceste reguli la speța de față, instanța de apel a apreciat că pedeapsa aplicată de instanța de fond este corect individualizată raportat la probele administrate și circumstanțele personale ale inculpatului, pedeapsă care este în măsură să asigure reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de către acesta a unei noi fapte antisociale. La aplicarea pedepsei de către instanță s-a avut în vedere multitudinea faptelor comise de inculpat și aplecarea acestuia spre săvârșirea de fapte ilicite care aduc atingere relațiilor sociale referitoare la corectitudinea înregistrării în contabilitate a operațiunilor comerciale și furnizarea de informații organelor fiscale pentru stabilirea legalității operațiunilor comerciale derulate.
Raportat la principiul reparării integrale a reparării prejudiciului cauzat printr-o faptă ilicită prev. de art. 998, 999 cod civ, raportul de expertiză întocmit în cauză în vederea stabilirii prejudiciului cauzat bugetului statului prin neînregistrarea in contabilitate a operațiunilor desfășurate/in mod corect s-a soluționat latura civilă a cauzei, prin obligarea inculpatului în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de1.653.801,35 lei, la care ș-au adăugat dobânzile legale până la data executării efective, daune materiale către partea civilă A.N.A.F. - Direcția Generală a Finanțelor Publice Timiș. Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul C.M.A., solicitând, prin apărătorul său ales, admiterea recursului, casarea deciziei atacate și înlăturarea dispozițiilor art. 9 alin. (2) Legea nr. 241/2005, invocându-se temeiul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385 9 pct. 17 2 C. proc.
pen. S-a mai arătat că în mod greșit s-au aplicat dispozițiile art. 67 alin. (2) din C. fisc. și dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, precum și că, tot în mod greșit, s-a aplicat un spor de pedeapsă, instanța de fond neavând obligația să aplice acest spor. Recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente: Conform dispozițiilor art. 385 6 alin. (2) C. proc. pen., instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de art. 385 9 din același cod, consacrându-se în acest fel efectul parțial devolutiv al recursului, reglementat ca a doua cale de atac ordinară. Potrivit dispozițiilor, legale mai sus invocat, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, recurenții nu pot formula, iar instanța nu va putea analiza decât criticile ce vizează încălcări ale legii și care se circumscriu cazurilor de casare expres și limitativ reglementate în art. 385 9 C. proc.
pen., astfel încât, în consecință, pe această cale nu vor putea fi înlăturate toate erorile pe care le cuprinde decizia recurată. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 385 10 alin. (2 1 ) C. proc. pen., instanța de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 385 9 din același cod, dacă motivul de recurs, deși se încadrează în uni dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată, așa cum se prevede în alin. (2) al aceluiași articol, cu singura excepție a cazurilor de casare care, potrivit art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu. Analizând actele si lucrările dosarului, Înalta Curte constată că decizia recurată a fost pronunțată la data de 7 martie 2013, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele masuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești.
În acest caz, decizia atacată este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385 9 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ sus menționat; trebuie precizat că în speța dedusă judecăți
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.