ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1482/2014

Asupra conflictului negativ de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești sub nr. 4954/280/2013 în data de 1 martie 2013, contestatoarea Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, Sucursala Cercetări Nucleare Pitești în contradictoriu cu intimata SC N.E. SRL Orșova, a formulat contestație la executare împotriva executării silite începute în dosarul de executare din 2012, de Biroul Executorului Judecătoresc C.C., cu sediul în Drobeta Turnu Severin, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea actelor de executare în ce privește înființarea popririi și întoarcerea executării.

În motivarea contestației la executare a arătat că prin cererea de executare s-a dispus executarea silită prin înființarea popririi asupra conturilor Regiei Autonome Pentru Activități Nucleare cu sediul în Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, debitor în titlul executoriu, executare extinsă și asupra contestatoarei. Mai arată că este sucursală a debitoarei, însă executorul este în eroare deoarece titlul executoriu nu este opozabil contestatoarei. Prin titlul executoriu care a stat la baza executării silite și anume, sentința civilă nr. 265/2012 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 7877/101/2012, debitoarea R.S.R.T. fiind obligată la plata sumei de 138.949,49 RON debit restant, în interesul căreia este făcută datoria din titlu.

Precizează că, deși nu are personalitate juridică, are organe proprii de conducere, deține conturi proprii, are buget de venituri și cheltuieli propriu, număr de înregistrare în Registrul Comerțului și desfășoară activități comerciale în nume propriu și răspunde pentru actele și faptele sale și că nu s-a obligat să execute obligațiile păgubitoare ale debitoarei dacă aceasta nu le execută; că obligațiile civile și comerciale încheiate de debitoare nu dau dreptul la raporturi de subordonare a Sucursalei Cercetări Nucleare față de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare; că nu poate fi antrenată răspunderea contestatoarei deoarece nu are nici o legătură cu debitoarea în cauză. În drept, contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 399-art.

404 C. proc. civ. Judecătoria Pitești, secția civilă, prin sentința civilă nr. 9280/2013 din 20 noiembrie 2013 a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată de contestatoare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta Turnu Severin, reținând că potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ. contestația la executare se introduce la instanța de executare, iar conform art. 373 alin. (2) și alin. (3) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, afară de cazurile în care legea prevede altfel, iar în cauza de față, instanța în raza căreia are loc executarea este Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin sentința civilă nr. 1043 din 11 martie 2014, a admis excepția necompetenței sale teritoriale invocată de contestatoare și a dispus declinarea competentei de soluționare a cauzei privind pe contestatoarea R., Institutul de Cercetări Nucleare Pitești și pe intimata SC N.E. SRL Orșova, în temeiul art. 158 alin. (1) C. proc. civ. în favoarea Judecătoriei Pitești. Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Drobeta Turnu Severin a reținut, în urma analizei înscrisurilor aflate la dosar, respectiv adresa emisă de Biroul Executorului Judecătoresc C.G. în dosarul de executare din 2012, că în conformitate cu dispozițiile art. 454 C. proc. civ. a fost înființată poprirea asupra conturilor contestatoarei R., Sucursalei Cerectări Nucleare Pitești deschise la băncile aflate în raza teritorială a orașelor Pitești și Mioveni și că formalitățile de executare silită prin poprire se desfășoară în circumscripția Judecătoriei Pitești.

Constatând existența unui conflict negativ de competență ivit între Judecătoria Pitești și Judecătoria Drobeta Turnu Severin, a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție spre soluționare. Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Pitești competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente: În cauză, Judecătoria Pitești, a fost sesizată cu o cerere prin care contestatoarea R., Institutul de Cercetări Nucleare Pitești în contradictoriu cu intimata SC N.E.

SRL Orșova, a formulat contestație la executare împotriva executării silite pornite în dosarul execuțional din 2012 al Biroului Executorului Judecătoresc C.G., solicitând instanței anularea tuturor formelor de executare silită începută în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 265/2012 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în Dosarul nr. 7877/101/2012, precum și repunerea părților în situația anterioară executării. Potrivit art. 399 alin. (1) C. proc. civ., împotriva executării silite înseși, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, iar dispozițiile alin. (2) al aceluiași articol precizează că nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită înseși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.

În materia contestației la executare, se reține că, potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația la executare se introduce la instanța de executare, aceasta din urmă fiind definită prin dispozițiile art. 373 alin. (2) din același cod, ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea. Din dispozițiile art. 452 și urm. C. proc. civ., rezultă că, pentru ipoteza executării silite prin poprire, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află sediul sau domiciliul terțului poprit, căruia i se comunică adresa de înființare a popririi conținând interdicția de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i se datorează ori pe care i le va datora, declarându-se poprite în măsura necesară pentru realizarea obligației ce se execută silit.

Potrivit art. 453 din același cod, poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit. Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte, a constatat că primele acte de executare au fost înființate de Biroul Executorului Judecătoresc C.G. în dosarul de executare din 2012, constând în executarea silită prin înființarea popririi pe conturile contestatoarei R., Sucursalei Cercetării Nucleare Pitești deschise la terții popriți aflați în raza teritorială a orașelor Pitești și Mioveni, aspect confirmat și de contestatoare prin acțiune.

Cum contestația este îndreptată împotriva actelor de executare, prin care se invocă nesocotirea anumitor reguli de procedură a executării silite și săvârșirea unor acte de executare nelegale, solicitându-se desființarea acestor acte, se constată că, competența aparține instanței de executare în raza căreia s-a început executarea, respectiv a Judecătoriei Pitești. Ca urmare, față de cele ce preced, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 400 alin. (1) C. proc. civ., art. 373 alin. (2) și art. 452 din același cod, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 aprilie 2014.