ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4088/2010

Asupra recursului civil de față, Analizând actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin sentința nr. 125 din 17 martie 2004, Tribunalul Bacău, secția civilă, a respins ca inadmisibilă acțiunea promovată de reclamantul E.R.N. în contradictoriu cu pârâtele D.S. Bacău și R.N.P. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că sunt aplicabile dispozițiile art. 8 din Legea nr. 10/2001, deoarece terenul este ocupat de vegetație forestieră. Împotriva sentinței pronunțată de tribunal, a declarat apel reclamantul. La data de 22 septembrie 2004, Curtea de Apel Bacău a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, constatând că textul de lege a cărui neconstituționalitate se invocă nu are legătură cu cauza.

Împotriva încheierii din 22 septembrie 2004 a Curții de Apel Bacău a declarat recurs reclamantul. Recursul este perimat, pentru următoarele considerente: La data de 18 mai 2005, conform art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus suspendarea judecății recursului, deoarece nici o parte nu s-a prezentat la termenul sorocit. La data de 21 ianuarie 2010, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea perimării. Față de această situație, înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.

Termenul de perimare începe să curgă de la data ultimului act de procedură făcut în cauză, iar cauzele de întrerupere și suspendare a cursului perimării sunt prevăzute de art. 249 și 250 C. proc. civ. În cauza de față, judecata recursului a fost suspendată, așa cum s-a arătat, la data de 18 mai 2005, iar recurentul nu a dovedit nici o împrejurare de natură a duce la concluzia că lăsarea în nelucrare a cauzei nu îi este imputabilă. Deoarece procesul a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina recurentei, care nu a îndeplinit nici un act de procedură în vederea judecării recursului după ce s-a dispus suspendarea și observând și faptul că nu a operat nici unul dintre motivele de întrerupere a perimării, Înalta Curte va constata perimat recursul declarat de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată perimat recursul declarat de reclamantul E.R.N. și continuat de moștenitorii E.J. și E.D.M. împotriva încheierii din 22 septembrie 2004 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 2371/2004. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2010.