ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7672/2013
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7672/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de
Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de
17 octombrie 2011, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor
Securității (CNSAS) a solicitat constatarea calității de colaborator al
Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C.M.
În motivarea
acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererile nr. P 3007/10 din 08 martie
2010 și P 7031/10 din 25 mai 2010 adresate CNSAS de către pârât, respectiv de
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989,
s-a solicitat verificarea pârâtului, în calitate de deținător al titlului de
Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, cererea fiind legală
raportat la prevederile art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008.
Reclamantul a mai
arătat că, așa cum rezultă din cuprinsul notei de constatare nr. DI/I/780 din
08 aprilie 2011 și din înscrisurile atașate acțiunii, pârâtul a fost recrutat
la data de 27 noiembrie 1986, sub numele conspirativ "M.", în scopul
supravegherii informative "în problema artă - cultură" și
"pentru asigurarea punctelor vulnerabile din cadrul teatrului de Stat
Turda", la aceeași dată semnând un angajament olograf.
A menționat că
pârâtul a furnizat organelor de securitate informații despre angajați ai
teatrului și intențiile acestora de a se stabili în străinătate, fiind chiar
recompensat material pentru acestea, și s-a precizat totodată că, la rândul
său, pârâtul a fost urmărit de Securitate în perioada 1982 - 1986.
Reclamantul a
apreciat așadar ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din
O.U.G. nr. 24/2008 pentru reținerea calității pârâtului de colaborator al
Securității, fiind dovedit faptul că acesta a furnizat în mod conștient
informații cu privire la atitudini sau acțiuni potrivnice regimului comunist,
având reprezentarea posibilelor urmări ale relatărilor sale în sensul
încălcării dreptului la viață privată și la libera circulație a persoanelor
vizate, prevăzute de art. 17 și 12 din Pactul Internațional cu privire la
Drepturile Civile și Politice.
În drept, au fost
invocate dispozițiile art. 3 lit. z), art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 8
lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 30, art. 31 alin. (2)
și art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al
CNSAS, adoptat prin Hotărârea Colegiului CNSAS nr. 2/2009, precum și art. 112
C. proc. civ.
Pârâtul a formulat
întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin Sentința nr. 3399
din 22 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul
Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul
C.M. și s-a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.
Pentru a pronunța
această soluție, Curtea de apel a reținut că din actele dosarului a rezultat că
pârâtul C.M., mecanic de întreținere la Teatrul de Stat din Turda, a fost
recrutat în calitate de colaborator al Securități la data de 27 noiembrie 1986,
"în problema artă - cultură" și pentru "asigurarea punctelor
vulnerabile din cadrul Teatrului", semnând și un angajament olograf în
acest sens.
S-a mai reținut că
pârâtul a furnizat informații organelor fostei Securități, sub numele
conspirativ "M.", fiindu-i atribuite mai multe note informative
olografe cu privire la diferite persoane și intențiile acestora de a se stabili
în străinătate, cu privire la actrița J., și planurile acesteia de a-și vizita
rudele din SUA și convingerea personală în sensul că "dacă în străinătate
i s-ar asigura un confort ar fi capabilă să refuze înapoierea în țară".
De asemenea s-a
reținut printr-o altă notă informativă olografă, din data de 06 octombrie 1987,
că pârâtul a furnizat informații cu privire la intențiile de a rămâne în
străinătate ale numitului DD, tehnician la T., susținând că acesta ar fi
afirmat, într-o discuție purtată cu sursa, că intenționează să rămână în R.P.
Ungară, cu scopul de a trece în R.S.F. Iugoslavia de unde să plece în R. Sud
Africană pentru a se înrola ca mercenar, furnizând și informații despre
intențiile de trecere frauduloasă a frontierei ale numiților G.S., G.G., C.D.
și C.V.
S-a constatat că sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008
pentru a se reține calitatea pârâtului de colaborator al Securității, iar
raportat la împrejurarea că pârâtul a negat furnizarea unora dintre
informațiile prezentate s-a reținut că nota informativă cu privire la D.D. este
una olografă, iar raportul informativ în care s-au consemnat informațiile
privitoare la G.S., G.G., C.D. și C.V. se bucură de o prezumție relativă de
veridicitate a conținutului său, ce derivă din forța probantă egală pe care
art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 o recunoaște relatărilor verbale
consemnate de lucrătorii Securității, pe de o parte, și notelor și rapoartelor
scrise de colaboratori, pe de altă parte, prezumție ce nu a fost înlăturată în
speță.
Faptul că pârâtul ar
fi furnizat informațiile sub amenințarea declanșării unor cercetări penale în
ceea ce îl privește, s-a apreciat de către instanța de fond că nu exclude
reținerea calității sale de colaborator al Securității, întrucât dispozițiile
art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2004 prevăd expres situațiile în
care persoana care a furnizat informații lucrătorilor Securității nu este
considerată colaborator, apreciindu-se că a acționat sub imperiul
constrângerii, respectiv în cazul în care a furnizat "informații cuprinse
în declarații, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în
timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest,
pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie
judecată și condamnată", iar ipotezele la care se referă textul de lege nu
se regăsesc în speță.
A fost înlăturată și
apărarea pârâtului în sensul că în ceea ce o privește pe numita J. și-a
exprimat doar o opinie subiectivă, căci din conținutul notei informative a
rezultat că a furnizat și informații concrete referitoare la atitudinea
acesteia de discreție față de călătoria planificată și de dezinteres față de
activitățile curente ale teatrului, sugerând prin acestea că intenționează să
rămână în străinătate.
Împotriva acestei
sentințe a formulat recurs pârâtul C.M., criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Motivele de recurs
invocate se încadrează în dispozițiile art. 304
1
și 304 pct. 9 C.
proc. civ. solicitându-se în principal casarea sentinței atacate și trimiterea
cauzei spre rejudecare și în subsidiar modificarea sentinței atacate în sensul
respingerii acțiunii formulate de către intimatul ca nefondate.
Recurentul apreciază
că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin respingerea de către prima
instanță a probei cu martori apreciată ca neconcludentă, în condițiile în care
prin această probă putea fi demonstrate presiunile psihice la care a fost supus
de organele de securitate în ceea ce privește colaborarea sa cu organele
securității.
În raport de
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul invocă greșita aplicare
de către prima instanță a dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008
în ceea ce privește aprecierea îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute
de norma legală pentru a se constata calitatea de colaborator al Securității în
sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
În motivele de recurs
se arată de recurent că au fost îndeplinite condițiile cumulative respectiv
furnizarea de informații să se realizeze în mod benevol, iar informațiile
furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice
regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În ceea ce privește
semnarea angajamentului cu organele securității, recurentul arată că a fost
semnat sub presiune, de frica unei anchete penale și a amenințărilor la care a
fost supus anterior semnării angajamentului.
În ceea ce privește
furnizarea de informații recurentul arată că acestea nu privesc activități sau
atitudini potrivnice regimului comunist cu referire la denunțul privind pe
numita J., și nu sunt de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale.
Se apreciază că
informația despre J. nu era aptă să-i îngrădească dreptul la libera circulație,
iar în ceea ce privește raportul din 28 mai 1998 și chitanța din 7 decembrie
1988 recurentul arată că nu a fost recompensat de organele Securității pentru
informațiile furnizate.
Se solicita în raport
de motivele de recurs expuse pe fond respingerea acțiunii în constatarea
calității de colaborator al Securității, pentru neîndeplinirea condițiilor
prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Analizând recursul
declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază pentru
următoarele considerentele ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile
de casare sau de modificare a soluției de admitere a acțiunii.
În ceea ce privește
măsura contestată a respingerii probei cu martori, Curtea apreciază că aceasta
a fost corectă, proba nefiind utilă și concludentă în ceea ce privește situația
de fapt, care se tindea a fi probată, în raport de actele care au stat la baza
întocmirii notei de constatare nr. DI/I/780 din 8 aprilie 2011.
Din actele depuse
aflate la dosarul personal "M." aflate la dosar fond rezultă
împrejurările de fapt în care a decurs recrutarea recurentului în calitate de
colaborator al Securității și faptul de necontestat al semnării angajamentului
de la data de 27 noiembrie 1986.
Din cuprinsul acestor
acte rezultă recrutarea și colaborarea voluntară și "sinceră" a
recurentului cu organele de securitate pentru "prevenirea unor fapte
infracționale și a unor aspecte ce ar putea aduce atingere securității
statului".
În mod corect prima
instanță a apreciat că furnizarea de informații sub amenințarea unor cercetări
penale nu exclude reținerea calității de colaborator al Securității în ceea
ce-l privește pe recurent în condițiile în care nu rezultă ipotezele speciale
ale constrângerii prevăzute de dispozițiile art. 2 lit. b) teza a II-a din
O.U.G. nr. 24/2008.
În ceea ce privește
motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Curtea apreciază că
acesta este nefondat, în cauză prima instanță apreciind corect legea în ceea ce
privește îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din
O.U.G. nr. 24/2008.
Situația de fapt a
fost corect stabilită de prima instanță, iar din analiza notelor informative
furnizate de recurent în calitate de sursă sub numele conspirativ
"M." în mod corect s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile
cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Astfel
informațiile furnizate de recurent se referă la activități sau atitudini
potrivnice regimului totalitar comunist, intenția de părăsire a țării fiind
considerată o atitudine potrivnică regimului. Informațiile furnizate Securității
nu reprezintă simple opinii subiective ale recurentului ci ele au fost de
natură a îngrădi drepturi și libertăți fundamentale ale omului, recurentul
având posibilitatea să conștientizeze faptul că împotriva persoanelor denunțate
se puteau lua măsuri de urmărire și verificare și li se putea refuza eliberarea
pașaportului, fiindu-le încălcat dreptul la viața privată și la libera
circulație, ca drepturi fundamentale, din motive exclusiv politice.
Faptul că recurentul
nu mai recunoaște unele informații nu este de natură a infirma realitatea
notelor date de recurent și a informațiilor scrise și date în calitate de sursă
a Securității, în cauză fiind pe deplin îndeplinite condițiile prevăzute de
art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Față de cele expuse
mai sus, Curtea în baza art. 312(1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul
ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța
de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul
declarat de C.M. împotriva Sentinței nr. 3399 din 22 mai 2012 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 10 decembrie 2013.
Procesat
de GGC - NN