ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 10.12.2013

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7672/2013

HOTĂRÂRE
10.12.2013
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7672/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de

17 octombrie 2011, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității (CNSAS) a solicitat constatarea calității de colaborator al

Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C.M.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererile nr. P 3007/10 din 08 martie

2010 și P 7031/10 din 25 mai 2010 adresate CNSAS de către pârât, respectiv de

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989,

s-a solicitat verificarea pârâtului, în calitate de deținător al titlului de

Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989, cererea fiind legală

raportat la prevederile art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008.

Reclamantul a mai

arătat că, așa cum rezultă din cuprinsul notei de constatare nr. DI/I/780 din

08 aprilie 2011 și din înscrisurile atașate acțiunii, pârâtul a fost recrutat

la data de 27 noiembrie 1986, sub numele conspirativ "M.", în scopul

supravegherii informative "în problema artă - cultură" și

"pentru asigurarea punctelor vulnerabile din cadrul teatrului de Stat

Turda", la aceeași dată semnând un angajament olograf.

A menționat că

pârâtul a furnizat organelor de securitate informații despre angajați ai

teatrului și intențiile acestora de a se stabili în străinătate, fiind chiar

recompensat material pentru acestea, și s-a precizat totodată că, la rândul

său, pârâtul a fost urmărit de Securitate în perioada 1982 - 1986.

Reclamantul a

apreciat așadar ca fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008 pentru reținerea calității pârâtului de colaborator al

Securității, fiind dovedit faptul că acesta a furnizat în mod conștient

informații cu privire la atitudini sau acțiuni potrivnice regimului comunist,

având reprezentarea posibilelor urmări ale relatărilor sale în sensul

încălcării dreptului la viață privată și la libera circulație a persoanelor

vizate, prevăzute de art. 17 și 12 din Pactul Internațional cu privire la

Drepturile Civile și Politice.

În drept, au fost

invocate dispozițiile art. 3 lit. z), art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 8

lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 30, art. 31 alin. (2)

și art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare și funcționare al

CNSAS, adoptat prin Hotărârea Colegiului CNSAS nr. 2/2009, precum și art. 112

Pârâtul a formulat

întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Prin Sentința nr. 3399

din 22 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul

Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul

C.M. și s-a constatat calitatea pârâtului de colaborator al Securității.

Pentru a pronunța

această soluție, Curtea de apel a reținut că din actele dosarului a rezultat că

pârâtul C.M., mecanic de întreținere la Teatrul de Stat din Turda, a fost

recrutat în calitate de colaborator al Securități la data de 27 noiembrie 1986,

"în problema artă - cultură" și pentru "asigurarea punctelor

vulnerabile din cadrul Teatrului", semnând și un angajament olograf în

acest sens.

S-a mai reținut că

pârâtul a furnizat informații organelor fostei Securități, sub numele

conspirativ "M.", fiindu-i atribuite mai multe note informative

olografe cu privire la diferite persoane și intențiile acestora de a se stabili

în străinătate, cu privire la actrița J., și planurile acesteia de a-și vizita

rudele din SUA și convingerea personală în sensul că "dacă în străinătate

i s-ar asigura un confort ar fi capabilă să refuze înapoierea în țară".

De asemenea s-a

reținut printr-o altă notă informativă olografă, din data de 06 octombrie 1987,

că pârâtul a furnizat informații cu privire la intențiile de a rămâne în

străinătate ale numitului DD, tehnician la T., susținând că acesta ar fi

afirmat, într-o discuție purtată cu sursa, că intenționează să rămână în R.P.

Ungară, cu scopul de a trece în R.S.F. Iugoslavia de unde să plece în R. Sud

Africană pentru a se înrola ca mercenar, furnizând și informații despre

intențiile de trecere frauduloasă a frontierei ale numiților G.S., G.G., C.D.

și C.V.

S-a constatat că sunt

îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008

pentru a se reține calitatea pârâtului de colaborator al Securității, iar

raportat la împrejurarea că pârâtul a negat furnizarea unora dintre

informațiile prezentate s-a reținut că nota informativă cu privire la D.D. este

una olografă, iar raportul informativ în care s-au consemnat informațiile

privitoare la G.S., G.G., C.D. și C.V. se bucură de o prezumție relativă de

veridicitate a conținutului său, ce derivă din forța probantă egală pe care

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 o recunoaște relatărilor verbale

consemnate de lucrătorii Securității, pe de o parte, și notelor și rapoartelor

scrise de colaboratori, pe de altă parte, prezumție ce nu a fost înlăturată în

speță.

Faptul că pârâtul ar

fi furnizat informațiile sub amenințarea declanșării unor cercetări penale în

ceea ce îl privește, s-a apreciat de către instanța de fond că nu exclude

reținerea calității sale de colaborator al Securității, întrucât dispozițiile

art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2004 prevăd expres situațiile în

care persoana care a furnizat informații lucrătorilor Securității nu este

considerată colaborator, apreciindu-se că a acționat sub imperiul

constrângerii, respectiv în cazul în care a furnizat "informații cuprinse

în declarații, procese-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în

timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest,

pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie

judecată și condamnată", iar ipotezele la care se referă textul de lege nu

se regăsesc în speță.

A fost înlăturată și

apărarea pârâtului în sensul că în ceea ce o privește pe numita J. și-a

exprimat doar o opinie subiectivă, căci din conținutul notei informative a

rezultat că a furnizat și informații concrete referitoare la atitudinea

acesteia de discreție față de călătoria planificată și de dezinteres față de

activitățile curente ale teatrului, sugerând prin acestea că intenționează să

rămână în străinătate.

Împotriva acestei

sentințe a formulat recurs pârâtul C.M., criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Motivele de recurs

invocate se încadrează în dispozițiile art. 304

1

și 304 pct. 9 C.

proc. civ. solicitându-se în principal casarea sentinței atacate și trimiterea

cauzei spre rejudecare și în subsidiar modificarea sentinței atacate în sensul

respingerii acțiunii formulate de către intimatul ca nefondate.

Recurentul apreciază

că i-a fost încălcat dreptul la apărare prin respingerea de către prima

instanță a probei cu martori apreciată ca neconcludentă, în condițiile în care

prin această probă putea fi demonstrate presiunile psihice la care a fost supus

de organele de securitate în ceea ce privește colaborarea sa cu organele

securității.

În raport de

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul invocă greșita aplicare

de către prima instanță a dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008

în ceea ce privește aprecierea îndeplinirii cumulative a condițiilor prevăzute

de norma legală pentru a se constata calitatea de colaborator al Securității în

sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

În motivele de recurs

se arată de recurent că au fost îndeplinite condițiile cumulative respectiv

furnizarea de informații să se realizeze în mod benevol, iar informațiile

furnizate Securității să se refere la activități sau atitudini potrivnice

regimului totalitar comunist și să vizeze îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În ceea ce privește

semnarea angajamentului cu organele securității, recurentul arată că a fost

semnat sub presiune, de frica unei anchete penale și a amenințărilor la care a

fost supus anterior semnării angajamentului.

În ceea ce privește

furnizarea de informații recurentul arată că acestea nu privesc activități sau

atitudini potrivnice regimului comunist cu referire la denunțul privind pe

numita J., și nu sunt de natură a afecta drepturi și libertăți fundamentale.

Se apreciază că

informația despre J. nu era aptă să-i îngrădească dreptul la libera circulație,

iar în ceea ce privește raportul din 28 mai 1998 și chitanța din 7 decembrie

1988 recurentul arată că nu a fost recompensat de organele Securității pentru

informațiile furnizate.

Se solicita în raport

de motivele de recurs expuse pe fond respingerea acțiunii în constatarea

calității de colaborator al Securității, pentru neîndeplinirea condițiilor

prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Analizând recursul

declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază pentru

următoarele considerentele ca nefondat, în cauză nefiind îndeplinite condițiile

de casare sau de modificare a soluției de admitere a acțiunii.

În ceea ce privește

măsura contestată a respingerii probei cu martori, Curtea apreciază că aceasta

a fost corectă, proba nefiind utilă și concludentă în ceea ce privește situația

de fapt, care se tindea a fi probată, în raport de actele care au stat la baza

întocmirii notei de constatare nr. DI/I/780 din 8 aprilie 2011.

Din actele depuse

aflate la dosarul personal "M." aflate la dosar fond rezultă

împrejurările de fapt în care a decurs recrutarea recurentului în calitate de

colaborator al Securității și faptul de necontestat al semnării angajamentului

de la data de 27 noiembrie 1986.

Din cuprinsul acestor

acte rezultă recrutarea și colaborarea voluntară și "sinceră" a

recurentului cu organele de securitate pentru "prevenirea unor fapte

infracționale și a unor aspecte ce ar putea aduce atingere securității

statului".

În mod corect prima

instanță a apreciat că furnizarea de informații sub amenințarea unor cercetări

penale nu exclude reținerea calității de colaborator al Securității în ceea

ce-l privește pe recurent în condițiile în care nu rezultă ipotezele speciale

ale constrângerii prevăzute de dispozițiile art. 2 lit. b) teza a II-a din

O.U.G. nr. 24/2008.

În ceea ce privește

motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Curtea apreciază că

acesta este nefondat, în cauză prima instanță apreciind corect legea în ceea ce

privește îndeplinirea condițiilor cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din

O.U.G. nr. 24/2008.

Situația de fapt a

fost corect stabilită de prima instanță, iar din analiza notelor informative

furnizate de recurent în calitate de sursă sub numele conspirativ

"M." în mod corect s-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile

cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008. Astfel

informațiile furnizate de recurent se referă la activități sau atitudini

potrivnice regimului totalitar comunist, intenția de părăsire a țării fiind

considerată o atitudine potrivnică regimului. Informațiile furnizate Securității

nu reprezintă simple opinii subiective ale recurentului ci ele au fost de

natură a îngrădi drepturi și libertăți fundamentale ale omului, recurentul

având posibilitatea să conștientizeze faptul că împotriva persoanelor denunțate

se puteau lua măsuri de urmărire și verificare și li se putea refuza eliberarea

pașaportului, fiindu-le încălcat dreptul la viața privată și la libera

circulație, ca drepturi fundamentale, din motive exclusiv politice.

Faptul că recurentul

nu mai recunoaște unele informații nu este de natură a infirma realitatea

notelor date de recurent și a informațiilor scrise și date în calitate de sursă

a Securității, în cauză fiind pe deplin îndeplinite condițiile prevăzute de

art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

Față de cele expuse

mai sus, Curtea în baza art. 312(1) și (2) C. proc. civ. va respinge recursul

ca nefondat, menținând ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța

de fond.

Respinge recursul

declarat de C.M. împotriva Sentinței nr. 3399 din 22 mai 2012 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 decembrie 2013.

Procesat

de GGC - NN

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-01-31
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 449/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național Pentru Studierea A
ÎCCJ 2013-03-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3503/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios ad
ÎCCJ 2012-01-31
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 447/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Națio
ÎCCJ 2013-03-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3321/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. 11197/2/20
ÎCCJ 2014-04-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1680/2014
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ
Sursă