ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 978/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 978/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la 6 septembrie 2011, B.C., C.R.C.,

C.M., C.F.T., D.G., D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T., T.I. și V.I.

au chemat în judecată Guvernul României, Casa Națională de Pensii Publice

București, Casa de Pensii a Municipiului București, Casa Județeană de Pensii

Argeș, solicitând: anularea în tot a O.U.G. nr. 59/2011, privind stabilirea

unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-lit. h) din Legea

nr. 119/2010, inclusiv a anexelor acestea reprezentând metodologia de calcul

privind revizuirea pensiilor; anularea tuturor deciziilor de pensionare având

ca titulari reclamanții persoane fizice, decizie emisă în aplicarea O.U.G. nr.

59/2011, precum și a oricărui act subsecvent emis în aplicarea ordonanței de

mai sus și repunerea în plată a deciziilor de pensii emise în baza Legii nr.

223/2007; anularea normelor privind punerea în aplicare a dispozițiilor O.U.G.

nr. 59/2011 din 13 iulie 2011; plata cheltuielilor de judecată.

Cererea este însoțită

de excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2011.

În motivarea

acțiunii, reclamanții au invocat teoria „dreptului câștigat” și principiul

neretroactivității legii în timp, arătându-se că drepturile la pensie stabilite

anterior nu pot fi modificate printr-o lege ulterioară; art. 1 lit. g) din

Legea nr. 119/2010 a impus recalcularea pensiilor ocupaționale (de serviciu),

ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă în

care se încadrează și reclamanții.

S-a mai arătat că

prin legea menționată, pensiile de serviciu devin pensii pentru limita de

vârstă conform Legii nr. 19/2000, recalcularea având loc prin determinarea

punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, conform algoritmului

prevăzut de Legea nr. 19/2000.

În opinia

reclamanților, o asemenea manieră de reducere a pensiilor echivalează cu

exproprierea bunurilor reclamanților, procedeul culminând cu emiterea O.U.G.

nr. 59/2011, care dispune revizuirea din oficiu a pensiilor prevăzute la art. 1

lit. c)-lit. h) din Legea nr. 119/2010.

Casa Națională de

Pensii Publice fostă C.N.P.A.S. a formulat întâmpinare solicitând anularea

cererii ca netimbrată; invocând excepția necompetenței materiale a Curții de

Apel Pitești în ce privește anularea deciziilor de pensie ale reclamanților;

excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii Publice;

excepția inadmisibilității în ce privește anularea în tot a O.U.G. nr. 59/2011;

excepția inadmisibilității acțiunii privind anularea instrucțiunilor Casei

Naționale de Pensii Publice nr. 1670/2011.

Guvernul

României a formulat întâmpinare invocând excepția inadmisibilității cererii de

anulare a O.U.G. nr. 59/2011; s-a invocat și excepția lipsei calității

procesuale pasive a Guvernului cu privire la capetele doi și trei din cerere,

relativ la anularea deciziilor de pensionare și a instrucțiunilor emise de

Casa Națională de

Pensii Publice

, deoarece nu este emitentul acestora.

Ministerul

Muncii, Familiei și Protecției Sociale a formulat cerere de intervenție în

interesul pârâților, solicitând respingerea cererii.

Se

invocă excepția inadmisibilității acțiunii, instanțele neputând anula un act

normativ cu valoare de lege în temeiul art. 9 din Legea contenciosului

administrativ și excepția netimbrării acțiunii.

Prin

încheierea din 7 octombrie 2011, instanța a disjuns capătul de cerere privind

anularea deciziilor de pensionare, formarea unui nou dosar cu nr. 1129/46/2011

și a acordat termen pentru punerea în discuție a admisibilității în principiu a

cererii de intervenție accesorie formulată de Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale.

În

fața instanței s-au invocat: excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 59/2011

integral, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la

art. 1 lit. c)-lit. h) din Legea nr. 119/2010 și anexelor acesteia; excepția de

neconstituționalitate a prevederilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4 și art. 5-art.

12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) lit. b),

art. 61 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 105 și art. 106 alin. (3), coroborat

cu art. 149-art. 151 din Legea nr. 263/2010.

La

21 octombrie 2011, instanța a admis în principiu cererea de intervenție

accesorie formulată de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale,

dispunând conceptarea în cauză a acesteia ca intervenient accesoriu în favoarea

Guvernului României.

Prin

încheierea din 21 octombrie 2011 Curtea de apel Pitești, constatând îndeplinite

condițiile de sesizare a Curții Constituționale asupra excepției de

neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 119/2010, a trimis excepțiile

la Curtea Constituțională, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, pentru a

analiza excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art.

2-art. 4 și art. 5-art. 12 din Legea nr. 119/2010, a dispozițiilor art. 55

alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 105 din Legea nr.

263/2010 și a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011 integral și a respins cererea de

sesizare a Curții Constituționale în privința art. 106 alin. (3), raportat la

art. 149-art. 151 din Legea nr. 263/2010.

Totodată

a suspendat soluționarea cauzei potrivit art. 9 alin. (2) teza finală din Legea

nr. 554/2004.

Prin

Decizia nr. 601/2012, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate

excepțiile invocate și a restituit dosarul Curții de Apel Pitești.

Cauza

a fost repusă pe rol pentru a se analiza capetele de cerere privind

anularea Normelor de

punere în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011 sub nr. 1670/2011 și a

O.U.G. nr. 59/2011.

instanței de fond

Prin sentința nr.

342/F-CONT din 28 septembrie 2012, Curtea de Apel Pitești a respins excepțiile

lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României și a Casei Naționale

de Pensii Publice, pentru capetele 1 și 3 din cerere; a respins, ca

inadmisibilă, cererea formulată de reclamanții B.C., C.R.C., C.M., C.F.T., D.G.,

D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T., T.I., V.I., în contradictoriu cu

pârâții Guvernul României, Casa Națională de Pensii Publice, Casa de Pensii a

Municipiului București și Casa Județeană de Pensii Argeș, și cu intervenientul

accesoriu Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, de anulare a O.U.G.

nr. 59/2011 și de anulare a Normelor nr. 1670/2011 emise de Casa Națională de

Pensii Publice.

În ceea ce privește

excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii Publice,

Curtea a constatat că aceasta este invocată generic în raport cu toate capetele

de cerere formulată de reclamanți, însă față de argumentele susținute, s-a

reținut că această excepție vizează practic numai capătul de cerere privind

anularea deciziilor de pensionare.

Față de disjungerea

acestui capăt de cerere și declinarea acestuia în favoarea Tribunalului Argeș

prin încheierea din 7 octombrie 2011 și sentința din aceeași dată, Curtea a

constatat că soluționarea excepției menționate, este în căderea instanței

competente să soluționeze cererea de anulare a deciziilor de pensionare.

În ceea ce privește

capătul de cerere privind anularea Normelor de punere în aplicare a

dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011, emise de Casa Națională de Pensii Publice sub

nr. 1670/2011, Curtea a constatat că pârâta justifică cerința calității

procesuale pasive, ca emitent al actului.

De asemenea, în

privința excepției lipsei calității procesuale pasive a Guvernului, în raport

cu anularea deciziilor de pensie, s-au reținut aceleași argumente ca și în cazul

excepției lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii

Publice, iar asupra capătului 1 din cerere, s-a constatat că pârâtul are

calitate procesuală pasivă, ca emitent al actului a cărui anulare se cere.

În

privința excepției inadmisibilității capătului de cerere privind anularea în

tot a Normelor

Casei

Naționale de Pensii Publice

nr. 1706/2011 s-au reținut

următoarele.

Instrucțiunile

nr. 1760/2011 se raportează la modul de aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr.

59/2011, fiind adresate tuturor caselor teritoriale de pensii, cărora li se

indică în finalul actului administrativ luarea măsurilor ce se impun pentru

respectarea termenelor de revizuire.

Instrucțiunile

menționate au ca scop lămurirea aplicării dispozițiilor normative cu consecința

modificării raporturilor juridice de pensie, stabilite anterior.

Curtea

a reținut că

Casa

Națională de Pensii Publice

este autoritate publică în sensul

art. 2 lit. c) teza I din Legea nr. 554/2004, actele acesteia cu caracter

individual sau normativ putând fi cenzurate în fața instanței de contencios

administrativ, în condițiile art. 18 din lege.

Prin

urmare, în sine actul poate fi atacat în contencios administrativ, însă soluția

asupra anulării Normelor

Casei Naționale de Pensii Publice

nr. 1760/2011, depinde de soluția care se va pronunța asupra excepției de

neconstituționalitate față de art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmând

soarta acesteia.

În ceea ce privește

anularea O.U.G. nr. 59/2011, Curtea a constatat că trebuie să se pronunțe

asupra excepției inadmisibilității cererii de anulare a O.U.G. nr. 59/2011,

invocată de Casa Națională de Pensii Publice de Guvernul României și de

intervenientul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale reținând

următoarele:

În

cauză, primul capăt de cerere vizează anularea unei ordonanțe a Guvernului,

care nu se regăsește printre cererile enumerate la art. 9 alin. (5) din Legea

nr. 554/2004.

Ca

atare, instanța de contencios administrativ nu poate anula o ordonanță de

urgență, astfel că, primul capăt de cerere apare inadmisibil.

În ceea ce privește

cererea de anulare a normelor privind punerea în aplicare a dispozițiilor

O.U.G. nr. 59/2011, față de decizia Curții Constituționale și de prevederile

art. 9 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, Curtea a constatat că Normele

de punere în aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011, nr. 1670/2011, nu pot

fi anulate.

În

ceea privește faptul că prin Decizia nr. 601/2012 Curtea Constituțională nu ar

fi soluționat excepția de neconstituționalitate a art. 5-art. 11 din Legea nr.

119/2010, conform sesizării, Curtea a constatat că într-adevăr în dispozitivul

deciziei nu s-au menționat aceste texte, însă în considerente se arată că p

rin

Decizia nr. 1481/2011, referitoare la excepția de neconstituționalitate a

dispozițiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul

pensiilor, a fost respinsă

ca neîntemeiată

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4

și art. 12 din

Legea

nr. 119/2010

privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

A

concluzionat Curtea că, respingându-se excepția de neconstituționalitate prin Decizia

nr. 601/2012 și cererea de anulare a actelor subsecvente se respinge ca

inadmisibilă, instanța putând soluționa fondul numai prin prisma unei decizii

de admitere a excepției de neconstituționalitate.

3.

Împotriva sentinței pronunțată de Curtea de Apel București au declarat recurs

B.C., C.R.C., C.M., C.F.T.,

D.G., D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T., T.I. și V.I.

S-au

invocat motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 4, pct. 5, pct. 7, pct. 9

teza a II-a și art. 304

1

C. proc. civ., cu referire numai la soluția

de respingere ca inadmisibile a capetelor unu și trei de cerere, atacarea

O.U.G. nr. 59/2011 și anularea Normelor nr. 1670/2011 emise de Casa Națională

de Pensii Publice.

Se

arată că în fața instanței de fond s-a invocat excepția de

neconstituționalitate privind întreaga O.U.G. nr. 59/2011, întreaga Lege nr.

119/2010 și unele prevederi ale Legii nr. 263/2010.

Prin

încheiere, instanța de fond a admis cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1

lit. g), art. 2-art. 4, art. 5-art. 12 din Legea nr. 119/2010, art. 55 alin.

(1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 30 alin. (1), art. 105 din Legea nr. 263/2010

și a dispozițiilor O.U.G. nr. 59/2011.

La

termenul de judecată din

28

septembrie

2012, reclamanții au

invocat că prin Decizia Curții Constituționale nr. 601/2012, nu s-a analizat și

nu s-a pronunțat o decizie cu privire la excepția de neconstituționalitate a

art. 5-art. 11 din Legea nr. 119/2010.

Cu alte

cuvinte, reclamanții au invocat doar o soluționare parțială a excepțiilor de neconstituționalitate

și resesizarea Curții Constituționale.

Odată

ce instanța de fond s-a pronunțat cu privire la admisibilitatea excepțiilor de neconstituționalitate,

în lipsa unei decizii a Curții Constituționale, Curtea de Apel Pitești nu putea

să se pronunțe pe fondul pricinii, în caz contrar, substituindu-se atribuțiilor

instanței de contencios constituțional.

În subsidiar,

recurenții consideră că punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010 a echivalat cu

o adevărată expropriere, ingerința statului este disproporționată și încalcă justul

echilibru, în condițiile în care nici prin dispozițiile O.U.G. nr. 59/2011 nu se

prevăd despăgubiri în urma pierderii pensiilor de serviciu.

formulate de intimații-pârâți Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

și Casa Națională de Pensii Publice.

Prin

întâmpinările depuse la dosar, intimații solicită respingerea recursului ca nefondat.

Intimatul

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale consideră și că nu are calitate

procesuală pasivă în litigiu, nefiind emitentul actelor atacate.

Intimata-pârâtă

Casa Națională de Pensii Publice apreciază că a fost soluționată în întregime excepția

de neconstituționalitate a Legii nr. 119/2000, inclusiv prevederile art. 5-art.

11 din acest act normativ.

II.

Considerentele Înaltei Curți, instanța competentă să se pronunțe cu privire la calea

de atac extraordinară exercitată

este fondat pentru motivele ce vor fi arătate în continuare.

Prin

încheierea de ședință din 21 octombrie 2011, Curtea de Apel Pitești a dispus sesizarea

Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 lit. g), art. 2-art. 4, art. 5-art. 12 din Legea nr. 119/2010, art. 55

alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 105 din Legea nr. 263/2010 și a dispozițiilor

O.U.G. nr. 59/2011 integral.

Prin

Decizia Curții Constituționale nr. 601/2011 s-a respins ca neîntemeiată excepția

de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 lit. g), art. 2-art. 4, art. 12

din Legea nr. 119/2010, art. 55 alin. (1) lit. b), art. 61 alin. (1), art. 30

alin. (1), art. 105 din Legea nr. 263/2010 și ale O.U.G. nr. 59/2011.

Curtea

Constituțională nu a explicat motivul nepronunțării asupra excepției de neconstituționalitate

a dispozițiilor art. 5-art. 11 din Legea nr. 119/2010, deși a fost sesizată în acest

sens.

Prima

instanță avea obligația să clarifice împrejurarea ivită și să sesizeze din nou Curtea

Constituțională pe acest aspect ori să ceară lămuriri.

Având

în vedere că obiectul acțiunii este întemeiat pe dispozițiile art. 9 din Legea

nr. 554/2004 modificată și completată, judecătorul fondului nu putea să se pronunțe

în mod legal și să respingă acțiunea ca inadmisibilă în lipsa soluționării în întregime

a excepțiilor de neconstituționalitate.

de acestea, constatând îndeplinite prevederile art. 304 pct. 5 C. proc. civ., în

temeiul art. 312 alin. (1) teza I și alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art.

20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, urmează a se admite recursul și a se casa sentința

recurată.

Se va

dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, fără a fi necesar

să se mai analizeze și celelalte motive de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate

de B.C., C.R.C., C.M., C.F.T., D.G., D.G.A., I.A., L.I., L.I.A., M.I., N.G., P.T.,

T.I. și V.I. împotriva sentinței nr. 342/F-CONT din 28 septembrie 2012 a Curții

de Apel Pitești, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată

și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2014.