ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 7266/2013

Asupra conflictului negativ

de competență de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel Constanța, sub nr. 1478/36/2012, contestatoarea Unitatea

Administrativ Teritorială Municipiul Medgidia, în contradictoriu cu Ministerul Dezvoltării

Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri

Europene a solicitat anularea deciziei nr. 195 din 20 noiembrie 2012 de soluționare

a contestației administrative și anularea notei de constatare a neregulilor și de

stabilire a corecțiilor financiare aferentă proiectului Reabilitare tramă stradală

în Municipiul Medgidia și suspendarea măsurilor dispuse până la soluționarea cauzei.

aflate în conflict

Prin sentința civilă

nr. 122/CA din 01 aprilie 2013, Curtea de Apel Constanța a dispus în sensul admiterii

excepției necompetenței materiale a instanței și declinării competenței de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Pentru a pronunța această

soluție, Curtea de Apel a reținut că, raportat la pragul de 500.000 RON, instituit

de lege pentru departajarea competenței curții de cea a tribunalului, se constată

că în prezenta cauză competența de soluționare în primă instanță revine tribunalului,

întrucât suma contestată este inferioară plafonului legal stabilit care ar atrage

competența de fond a curții.

În

consecință, instanța competentă din punct de vedere material se determină pe baza

criteriului valoric prevăzut de art. 10

alin. (1) din Legea nr. 544/2004, aceasta

fiind Tribunalul Constanța.

a doua instanțe aflate în conflict

La termenul din 12

iunie 2013, Tribunalul Constanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale

a instanței prin raportare la dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, astfel

cum au fost modificate prin Legea nr. 76/2012.

Prin sentința nr. 3411/CA

din 19 iunie 2013, Tribunalul Constanța a admis excepția necompetenței materiale

invocată din oficiu, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții

de Apel Constanța și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

A apreciat Tribunalul

că toate actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca

obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene,

indiferent de valoare, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ

ale curților de apel.

A mai reținut Curtea că

având în vedere că obiectul cauzei de față vizează acte administrative emise de

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare și

Stabilire Nereguli Fonduri Europene, relativ la creanța, care deși de natură bugetară,

este rezultată din nereguli privind utilizarea fondurilor europene, competența de

soluționare a cauzei a fost stabilită potrivit dispozițiilor art. 10

1

alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în favoarea curților de apel.

Instanța a

avut în vedere de asemenea și dispozițiile

art. XXIII din Legea nr. 2/2013, de imediată aplicabilitate

,

potrivit cu care p

rocesele în primă instanță,

precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs

de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competenței

instanțelor legal învestite, se judecă de instanțele devenite competente potrivit

prezentei legi. (…)

de competență

Înalta Curte,

constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 și

art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța, în raport cu obiectul cauzei, precum

și cu dispozițiile legale incidente pricinii, regulatorul de competență și va stabili

competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Constanța, secția

de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în

continuare.

Astfel cum

rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, l

itigiul dedus judecății

are ca obiect anularea notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor

financiare din 21 septembrie 2012, precum și anularea deciziei nr. 195 din 20

noiembrie 2012 emise de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția

Generală Constatare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene - Serviciul Constatare

și Stabilire Nereguli - P.O.R.

Ca atare, emitentul actelor

administrative a căror anulare se solicită îl reprezintă o autoritate centrală,

respectiv Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului - Direcția Generală Constatare

și Stabilire Nereguli Fonduri Europene - Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli

- P.O.R.

Acțiunea formulată de

reclamantă se circumscrie sferei de aplicare a dispozițiilor Legii contenciosului

administrativ

nr. 554/2004, astfel cum aceasta este definită,

din perspectiva subiectelor de sezină, la art. 1 alin. (1) din lege.

Or, conform

art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

„Litigiile

privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale

și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii

vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează

în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative

emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc

taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora

mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ

și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”

.

În interpretarea

și aplicarea normelor de competență prevăzute de dispozițiile legale citate, în

jurisprudența Instanței Supreme s-a reținut, cu caracter unitar, că ele

instituie două criterii

de determinare a competenței materiale a instanței de fond, după cum urmează:

- criteriul poziționării

în cadrul sistemului administrației publice (rangul autorității centrale sau locale)

a autorității publice emitente a actului atacat, respectiv căreia îi revine obligația

corelativă dreptului legitim invocat de reclamant, în cazul actelor administrative

cu caracter general;

- criteriul valoric, stabilit

pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuției sau datoriei vamale care face

obiectul actului administrativ contestat, în cazul actelor administrativ-fiscale.

În cauză,

emitentul

actelor administrative contestate este o autoritate publică de nivel central, astfel

încât, conform art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și

art. 2 C. proc. civ., competența materială de soluționare a cauzei aparține curții

de apel ca instanță de contencios administrativ.

Pe de altă parte, Înalta

Curte reține faptul că litigiul nu are un caracter fiscal și competența primei instanțe

nu se stabilește în funcție de valoarea debitului contestat, întrucât, potrivit

art. 2 alin. (1) lit. o) din O.U.G. nr. 66/2011, măsura corecției financiare reprezintă

o măsură administrativă luată de autoritățile competente, care constă în excluderea

de la finanțarea din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale.

În această situație, sunt

inaplicabile dispozițiile art. 10 alin. (1) ipoteza a II-a din Legea nr. 554/2004,

cu modificările și completările ulterioare, care se referă la actele administrative

fiscale ce privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii

ale acestora.

Astfel fiind, rezultă

că pentru stabilirea instanței competentă material să judece această cauză, devine

incident criteriul rangului central sau local al autorității emitente a actului

administrativ atacat.

În consecință, având în

vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin.

(3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei,

în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Constanța, secția de contencios administrativ

și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială

Municipiul Medgidia și pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

- Direcția Generală Consultare și Stabilire Nereguli Fonduri Europene - Serviciul

Constatare și Stabilire Nereguli - P.O.R., în favoarea Curții de Apel Constanța,

secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 noiembrie 2013.