ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2477/2014

Asupra cauzei de față, deliberând, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita la 7 mai 2007, reclamantul B.S.C. a chemat în judecată pe pârâții Municipiul Miercurea-Ciuc și Primarul Municipiului Miercurea-Ciuc, solicitând pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună modificarea, respectiv completarea Dispoziției nr. 1152 din 4 aprilie 2007 emisă de primar în soluționarea notificării N 2062/2001, în sensul rezolvării în întregime a acestei notificări și cu privire la imobilele cuprinse în CF inițial nr. AA Jigodin, nr. top. BB și CC, situate la locul numit "Băile Miercurea-Ciuc" din municipiul Miercurea-Ciuc, respectiv cu privire la construcțiile înscrise în CF nr. DD Jigodin, de sub B2, prin restituirea în natură, sau, dacă acest lucru nu este posibil, să acorde în compensare alte bunuri sau servicii sau să propună acordarea de despăgubiri în condițiile reglementate de Legea nr. 10/2001.

Prin Sentința civilă nr. 2511 din 4 octombrie 2007 Tribunalul Harghita a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând în considerente că dispoziția atacată a admis notificarea și a dispus restituirea unui teren în suprafață de 6785 mp cu individualizarea topografică identică celei din notificare. În privința construcțiilor pretinse pe calea contestației, acestea nu au fost solicitate prin notificare.

Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost admis prin Decizia civilă nr. 13/A din 14 februarie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, fiind desființată hotărârea cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, cu motivarea că tribunalul nu s-a preocupat de analizarea pretenției reclamantului, întrucât din cuprinsul notificării rezulta clar că acesta a solicitat măsuri reparatorii pentru imobilul cu construcții; în plus, din documentația depusă la dosarul cauzei rezultă că terenurile înscrise în CF DD Jigodin sub A+4, 9 și 10 au fost transcrise în CF AA nou-înființată, în favoarea Statului Român, în aplicarea Decretului nr. 712/1966. Reluând judecata cauzei, Tribunalul Harghita a pronunțat Sentința civilă nr. 574 din 11 martie 2010, prin care a respins acțiunea ca neîntemeiată.

S-a reținut, în motivarea soluției, caracterul neîntemeiat al contestației, în condițiile în care reclamantul a cerut, prin notificarea transmisă, doar restituirea imobilului înscris în CF DD Jigodin, abia cu ocazia depunerii obiectivelor la raportul de expertiză pretinzând să fie identificate imobilele de sub nr. top EE, FF și GG. De asemenea, reclamantul nu a solicitat despăgubiri pentru construcțiile demolate după naționalizare, așa încât nu există construcții care s-ar putea restitui pe seama acestuia. Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul, admis prin Decizia civilă nr. 86/A din 11 octombrie 2011 a Curții de Apel Târgu Mureș.

În consecință, a fost schimbată în parte sentința menționată, în sensul că a fost admisă în parte contestația și modificată Dispoziția nr. 1152 din 3 martie 2007 emisă de Primarul Municipiului Miercurea-Ciuc, stabilindu-se în favoarea reclamantului dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul construcții înscris în CF nr. DD Jigodin, compus din: restaurant, cămară, pivniță și 4 construcții pentru băi, respectiv: bazin pentru bărbați, bazin pentru femei, bazin mixt și o baie de iarnă. Au fost menținute celelalte dispoziții din hotărârea atacată și obligați intimații la plata cheltuielilor de judecată. Prin Decizia nr. 6815 din 7 noiembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-au admis recursurile declarate de reclamant și de pârâtul Municipiul Miercurea-Ciuc, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

S-a reținut, de către instanța de control judiciar, că ambele recursuri au criticat faptul că instanța de apel nu a lămurit deplin situația de fapt a terenurilor cu nr. top. FF, EE și GG, împrejurare ce a dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale. Instanța de apel a acordat măsuri reparatorii prin echivalent pentru construcții despre care părțile susțin că se află pe un teren cuprins într-o altă carte funciară, respectiv CF nr. AA Jigodin, însă referitor la acest teren a omis a soluționa cererea reclamantului de restituire în natură. Instanța de recurs a fixat limitele rejudecării, respectiv verificarea de către instanța de apel dacă a fost transportată CF nr. HH în CF nr. II Jigodin, dacă terenul cu nr. top.

FF, EE și GG, care s-ar regăsi în anexa la notificare, a constituit obiect al notificării, cum a susținut reclamantul, iar în caz afirmativ, să se verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de drept substanțial, reglementate de Legea nr. 10/2001, cu privire la calitatea de persoană îndreptățită a reclamantului, în condițiile în care entitatea notificată nu s-a pronunțat referitor la acest imobil, considerând că nu a fost învestită.

Reluând judecata, cu referire la limitele fixate prin decizia de casare, Curtea de Apel Târgu Mureș a pronunțat Decizia civilă nr. 102/A din 15 noiembrie 2013, prin care a admis apelul reclamantului, a schimbat în tot hotărârea atacată în sensul că a admis în parte contestația, a modificat Dispoziția nr. 1152 din 3 aprilie 2007, emisă de Primarul Municipiului Miercurea-Ciuc și în consecință, a dispus restituirea în natură, în favoarea reclamantului, a imobilelor-construcții, respectiv bazinul mijlociu C10, bazinul mare C11 și bazinul mic C16, împreună cu terenul aferent acestora, înscrise în CF nr. AA Jigodin (actualmente CF JJ Jigodin) nr. top. FF, EE, GG, conform raportului de expertiză tehnică, aflat la dosar.

A fost stabilit, în favoarea reclamantului, dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul construcții înscris în CF. nr. DD Jigodin, compus din: restaurant, cămară, pivniță, identificate prin același raport de expertiză tehnică. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prin notificarea transmisă în baza Legii nr. 10/2001, reclamantul a solicitat să îi fie restituit imobilul cu construcții, cuprins în CF nr. DD Jigodin, nr. top. KK, LL, MM și NN, situat în Băile Miercurea-Ciuc, trecut în mod abuziv în proprietatea Statului în baza Decretului nr. 712/1966 și art. III din Decretul nr. 218/1960. A menționat reclamantul că terenul cu construcții are o suprafață de 6790 mp și a format proprietatea antecesorilor săi H.I., H.V.

și H.E. Prin Dispoziția nr. 1152 din 3 aprilie 2007 emisă de primar, s-a admis notificarea și s-a dispus restituirea în natură a imobilului situat în Băile Miercurea-Ciuc, identificat prin CF nr. DD Jigodin, nr. top. NN, LL, MM și NN în suprafață totală de 6.785 mp. S-a constatat, potrivit rapoartelor de expertiză întocmite în cauză, că CF nr. DD Jigodin a cuprins inițial, la nr. de ordine A+4, corpul funciar cu nr. top. EE, cu suprafața tabulară de 3.618 mp și corpul funciar de la nr. de ordine A+10, cu nr. top. FF, cu suprafața tabulară de 284 mp. Cele două corpuri funciare au fost transnotate în CF AA Jigodin. S-a reținut, evaluându-se probele administrate în cauză, că terenul solicitat prin notificarea reclamantului se referă la nr. topografic EE cu suprafața tabulară de 3.618 mp, nr. top.

FF cu suprafața tabulară de 284 mp, înscrise inițial în CF DD Jigodin, care au fost transcrise în CF AA și nr. top. GG cu suprafața de 36 mp, înscrise în C.F AA Jigodin. Suprafața totală a celor trei corpuri funciare este de 3.938 mp. Din această suprafață, cea de 3.918 mp este cuprinsă în CF nr. JJ Miercurea-Ciuc, cu suprafața tabulară de 23.375 mp, proprietar tabular fiind Municipiul Miercurea-Ciuc și reprezentând domeniu public, iar o suprafață de 20 mp este situată în afara terenului, intabulat în CF JJ Miercurea-Ciuc.

De asemenea, tot pe situația de fapt, s-a stabilit că pe terenul de 3.938 mp sunt edificate construcții, respectiv: clădirea C2 centrală termică, construită în 1980; construcția C3 pavilion de lemn și C4 terasă la pavilionul de lemn, construită în 1980 - construcție demontabilă; construcția C5 - vestiare (garderobă) și depozit, din anul 1980; construcția C7 și C9 - din 1971 și 1980; construcțiile C10 - bazinul mijlociu, C11 - bazinul mare și bazinul mic C16 sunt construcții vechi, realizate înainte de naționalizare. Cu referire la raportul de expertiză, s-a constatat că numai clădirile C7 și C9 au fost păstrate parțial, dar au suferit transformări periodice prin demolarea aproape totală a zidurilor inițiale, recompartimentare și modernizare, au suprafața de 360 mp după reamenajările din 1971 și 1980, mai mult cu 170,43 mp față de suprafața inițială, de 190,43 mp, din CF inițială.

Expertul a concluzionat și că numai 30% din vechea clădire s-a menținut, iar lucrările ulterioare au avut menirea de a asigura confortul necesar și respectarea normelor sanitare. Față de această situație de fapt, rezultată din probele dosarului, instanța de apel a constatat că reclamantul are calitatea de persoană îndreptățită, calitate care nici nu a mai fost contestată de către partea adversă, cu privire la imobilul menționat. Cu trimitere la concluziile rapoartelor de expertiză, s-a reținut că parte din construcții au fost edificate înainte de naționalizare și se pot restitui în natură reclamantului, iar pentru partea de construcții care au suferit modificări și adăugiri peste procentul stabilit prin legea specială, reclamantul este îndreptățit la acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent.

În sensul celor arătate a fost schimbată în tot sentința de primă instanță și modificată dispoziția primarului, prin restituirea în natură, în favoarea reclamantului, și a imobilelor-construcții, respectiv bazinul mijlociu C10, bazinul mare C11 și bazinul mic C16, împreună cu terenul aferent acestora, înscrise în CF nr. AA Jigodin, actualmente CF JJ Jigodin, nr. top. FF, EE, GG și stabilirii în favoarea aceluiași reclamant a dreptului la măsuri reparatorii prin echivalent, conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilul-construcții înscris în CF DD Jigodin, compus din restaurant, cămară, pivniță. Împotriva deciziei a declarat recurs Municipiul Miercurea-Ciuc, care a formulat următoarele critici: - Instanța de apel, la momentul rejudecării, a nesocotit limitele deciziei de casare, deoarece nu a avut în vedere obiectul notificării transmise conform Legii nr. 10/2001, respectiv imobilul identificat prin aceasta.

Dimpotrivă, a interpretat notificarea ca și cum aceasta s-ar fi referit și la imobilele identificate prin nr. top FF, EE și GG, evidențiate în CF nr. AA Jigodin. În realitate, prin notificarea formulată, reclamantul a solicitat restituirea în natură a imobilului identificat prin CF nr. DD a localității Jigodin, nr. top NN, LL, MM, NN în suprafață de 6.790 mp, chiar partea precizând că celelalte numere top (nr. BB - GG) au fost indicate în actele anexate notificării, ceea ce înseamnă că în privința lor nu s-a desfășurat procedura prealabilă. Așadar, având în vedere că Notificarea nr. 2062/2001 se referă doar la imobilul identificat prin CF nr. DD Jigodin, nr. top NN, LL, MM, NN în suprafață de 6.790 mp, înseamnă că notificarea a fost soluționată în întregime, fiind legal emisă dispoziția primarului.

- Hotărârea atacată este nelegală și pentru că stabilește dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005, deși acesta fusese abrogat prin art. 50 lit. c) din Legea nr. 165/2013, iar singura modalitate în care puteau fi acordate măsurile reparatorii era aceea a compensării prin puncte, față de dispozițiile art. 16, cu referire la art. 41 alin. (5) și art. 21 din actul normativ anterior menționat. În drept, s-a făcut referire la dispozițiile art. 299 și urm. C. proc. civ. Intimatul-reclamant a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului și susținând caracterul legal al deciziei atacate, care a respectat și a făcut aplicarea îndrumărilor date de instanța de recurs la momentul rejudecării.

Astfel, a fost lămurit obiectul notificării, care a vizat "imobilele cu construcții", precum și faptul că pentru identificarea acestora au fost indicate CF nr. DD și CF nr. AA Jigodin, această din urmă carte funciară conținând numerele topografice FF - GG. S-a mai arătat de către intimatul-reclamant, că referirea pe care o face instanța de apel la dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, atunci când stabilește măsurile reparatorii, nu înseamnă contestarea sau negarea noii reglementări conținute de Legea nr. 165/2013, ci doar faptul că interpretarea deciziei instanței trebuie să se facă în sensul în care să producă efecte juridice, respectiv prin aplicarea noii reglementări în faza executării silite.

Analizând aspectele deduse judecății prin intermediul recursului, Înalta Curte constată prioritar, că, deși criticile nu sunt încadrate în dispozițiile art. 304 C. proc. civ., dezvoltarea motivelor, care vizează nesocotirea unei norme procedurale (art. 315 C. proc. civ.), precum și a unor dispoziții de drept material conținute de Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 165/2013 - face posibilă încadrarea acestora în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., în cazurile reglementate în art. 304 pct. 5 și 9 C. proc. civ., dar au caracter nefondat. Astfel: - Deși pretinde că la momentul rejudecării, instanța de apel ar fi nesocotit îndrumările date prin decizia de casare, încălcând așadar prevederile art. 315 C. proc.

civ., în fapt, recurentul nu dezvoltă argumente care să-i sprijine această susținere. În realitate, pârâtul-recurent este nemulțumit de concluzia instanței de apel care a judecat în limitele trasate prin decizia din recurs, tranșând aspectul referitor la obiectul notificării, care învestise entitatea deținătoare a imobilului. În acest sens, se constată că instanța de apel a reținut corect că premisa de la care trebuie să pornească în soluționarea căii devolutive de atac este aceea a lămuririi situației de fapt a terenului cu nr. top FF, EE și GG, în ce măsură a reprezentat obiect al notificării și dacă, astfel, reclamantul justifică, inclusiv în privința acestui imobil, calitatea de persoană îndreptățită; de asemenea, lămurirea situației de fapt și în mod corespunzător, a celei juridice, a presupus verificări în legătură cu transferul CF nr. DD Jigodin într-o altă carte funciară, cu nr. AA.

Or, evaluând probele administrate în cauză (rapoarte de expertiză topografică), instanța de apel a stabilit, pe aceste elemente de fapt ale pricinii, că, inițial, CF DD Jigodin a cuprins corpul funciar nr. top EE (3.618 mp), corpul funciar cu nr. top FF (284 mp), fiind transcrise apoi în C.F. AA, unde se regăsește și nr. top GG (36 mp), iar notificarea a vizat și toate aceste terenuri. De asemenea, tot pe baza rapoartelor de expertiză a fost stabilită situația construcțiilor de pe terenurile notificate, apreciindu-se asupra măsurilor reparatorii cuvenite în funcție de starea fizică în prezent a acestora (demolate, transformate, reamenajate, recompartimentate și modernizate). În aceste condiții, susținerea pârâtului-recurent, în sensul că instanța de apel ar fi nesocotit îndrumările deciziei de casare, este lipsită de fundament.

În realitate, nemulțumit de concluzia instanței bazată pe probele dosarului, recurentul doar pretinde o soluție contrară, respectiv că Notificarea nr. 2062/2001 ar fi vizat numai imobilul identificat prin CF DD, cu nr. top LL, MM, NN. Raportându-se strict la conținutul notificării (în care se menționează imobilul cu construcții din CF DD, dar este anexată și cartea funciară AA a localității Jigodin), recurentul ignoră faptul că, în demersul de a identifica obiectul notificării, instanța s-a referit și la alte elemente probatorii, pe baza cărora a stabilit un anumit conținut al cărții funciare respective (și cu alte nr. topografice), decât cele indicate de către pârât, inclusiv transcrierea respectivei cărți funciare în alta, cu alt număr.

De altfel, recurentul-pârât însuși, înaintând instanței de fond actele care au stat la baza soluționării notificării, transmite printre documentația de identificare și memoriul tehnic întocmit de expert N.A., memoriu în care se face referire și la nr. top FF, EE și GG situate în incinta ștrandului. - Critica vizând greșita stabilire a măsurilor reparatorii în echivalent pe temeiul Titlului VII din Legea nr. 247/2005, deși acestea ar fi trebuit acordate sub forma punctelor compensatorii, așa cum prevede noua reglementare (Legea nr. 165/2013) intrată în vigoare la data judecății apelului, nu se poate constitui într-un aspect de nelegalitate, apt să conducă la admiterea recursului.

Astfel, potrivit art. 21 din Legea nr. 165/2013, stabilirea în concret a măsurilor compensatorii prin puncte este dată în competența unui organ administrativ (Secretariatul Comisiei Naționale), care procedează la evaluare potrivit unei grile notariale, convertind valoarea astfel stabilită în puncte. Ca atare, la fel ca în reglementarea Legii nr. 247/2005, care organizase procedura restituirii în două etape - una judiciară, în cadrul căreia se aprecia asupra calității de persoană îndreptățită și una administrativă, în cadrul căreia se stabileau în concret măsurile reparatorii de către o Comisie Centrală - noul act normativ păstrează această distincție, în condițiile în care întreaga procedură a determinării punctelor se desfășoară în fața Secretariatului Comisiei Naționale.

Astfel fiind, nu se poate susține nelegalitatea deciziei din apel pentru că nu a stabilit măsura compensatorie prin puncte, câtă vreme acestea se determină în concret într-o etapă ulterioară procedurii jurisdicționale. În același timp, dispoziția instanței de apreciere asupra măsurii reparatorii prin echivalent cu trimitere la Titlul VII din Legea nr. 247/2005 - ca normă de drept material care a guvernat materia dedusă judecății până la momentul soluționării cauzei în apel, intervenită, oricum, după mai multe cicluri procesuale - nu poate reprezenta un aspect de nelegalitate a soluției pronunțate. Aceasta, întrucât relevantă în economia speței, este stabilirea imposibilității restituirii în natură a unei părți din imobil și acordarea măsurii reparatorii în echivalent, a cărei convertire în măsură compensatorie în puncte ține, oricum, de faza executării hotărârii (iar nu de legalitatea măsurii).

În acest sens, sub aspectul menționat, se constată că, potrivit art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 "obligațiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21". Rezultă că legiuitorul a avut în vedere lipsirea de efectul autorității de lucru judecat a hotărârilor irevocabile care stabileau un anumit conținut al măsurilor reparatorii, înlocuindu-le cu cele prevăzute de noua reglementare. Pentru identitate de rațiune (mutatis mutandis), o asemenea convertire a măsurilor reparatorii se va realiza în temeiul art. 41 cu referire la art. 21 din Legea nr. 165/2013 și în situația hotărârilor devenite irevocabile ulterior, ca în speță.

Pe acest aspect, în mod corect a arătat intimatul-reclamant că decizia instanței de apel trebuie înțeleasă în sensul în care ea este susceptibilă de executare (producătoare de efecte juridice), împrejurarea că dispozitivul hotărârii face referire la Titlul VII din Legea nr. 247/2005 neputând semnifica faptul că dispozițiile Legii nr. 165/2013 nu se vor aplica în executarea deciziei. Ca atare, criticile recurentului-pârât, vizând greșita înlăturare a incidenței Legii nr. 165/2013, nu se circumscriu vreunui aspect de nelegalitate al soluției adoptate, întrucât, în realitate, vizează împrejurări care țin de faza executării silite - respectiv, de convertire a măsurii reparatorii prin echivalent în măsura compensatorie prin puncte - și de procedura administrativă în fața Secretariatului Comisiei Naționale (de evaluare în concret și stabilire a punctelor compensatorii).

În sprijinul acestei concluzii, potrivit căreia aplicarea unei norme legale noi proceselor în curs trebuie făcută în așa fel încât să nu strice echilibrul procesual al părților, sunt și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 269 din 7 mai 2014, care s-a pronunțat asupra neconstituționalității unor texte din Legea nr. 165/2013 (publicată în M. Of. nr. 513/9.07.2014).

Potrivit deciziei instanței de contencios constituțional, "în condițiile în care un nou text de lege devine aplicabil proceselor în curs de desfășurare, riscul apariției unui dezechilibru procesual între părțile din litigiu trebuie înlăturat de instanțele de judecată printr-o interpretare a acestuia în respectul exigențelor impuse de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin art. 6 care consacră dreptul la un proces echitabil, în conformitate cu art. 20 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte" (parag.

27). În speță, eficiența deciziei instanței de apel din perspectiva noilor dispoziții legale va fi dată în faza executării silite, unde măsura reparatorie în echivalent se va concretiza în măsura compensatorie prin puncte. Pentru toate aceste considerente, criticile formulate de către recurent au fost găsite nefondate, recursul urmând a fi respins în consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâții Municipiul Miercurea-Ciuc și Primarul Municipiului Miercurea-Ciuc împotriva Deciziei nr. 102/A din 15 noiembrie 2013 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția I civilă. Obligă pe recurenți la 2.000 RON cheltuieli de judecată către intimatul-reclamant B.S.C. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 1 octombrie 2014. Procesat de GGC - AZ