ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3842/2012

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3842/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Instanța de fond

1) Cererea de chemare

în judecată

Prin acțiunea înregistrată inițial pe

rolul Tribunalul București, secția a VI-a comercială, la data de 07 aprilie 2009,

reclamanta SC A. F.M. A. SRL Ilfov a solicitat în contradictoriu cu pârâta

M.A.D.R. - A.P.I.A. pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să

se dispună:

- obligarea pârâtei

la plata sumei de 817.364,92 lei, plus dobânda legală aferentei acestei sume

pentru perioada 01 iulie 2008 - 31 martie 2009, în cuantum de 61.946 lei și

până la data plății efective reprezentând:

- 668.820 lei - plată

națională directă complementară aferentă culturilor în teren arabil pentru

plante industriale - P.N.D.C.I - culturi în teren arabil, acordată prin Decizia

nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008 și neachitată, plus dobânda legală aferentă

acestei sume pentru perioada 01 iulie 2008 - 31 martie 2009 în cuantum de

50.636,16 lei și până la achitarea efectivă a sumei datorate;

- 148.544,92 lei -

sprijinului acordat pe kilogramul de tutun brut, cuplat de producție (suma de 2

euro/kg) aferent diferenței de 22.210 kg de tutun frunză, plus dobânda legală

aferentă acestei sume pentru perioada 01 iulie 2008 - 31 martie 2009 în cuantum

de 11.312,91 lei și până la achitarea efectivă a sumei datorate.

În motivarea

acțiunii, societatea reclamantă a arătat, în esență că, prin Decizia nr.

2964839 din 28 noiembrie 2008, A.P.I.A. a stabilit, între altele, acordarea

către reclamantă a sumei de 674.875,86 lei, reprezentând plată națională

directă complementară aferentă culturilor în teren arabil pentru plante

industriale - P.N.D.C.1, din care a fost achitată parțial suma de 6.055,86 lei.

Potrivit art. 28 alin. (2) rap. la art. 2 lit. e) din Regulamentul C.E. nr. 1782/2003,

aceste plăți trebuiau efectuate până la data de 30 iunie 2008.

În conformitate cu

Ordinul M.A.D.R. nr. 704/2007, raportat la dispozițiile OUG nr. 125/2006

aprobată și modificată prin Legea nr. 139/2007, reclamanta a solicitat

acordarea plății complementare directe pentru diferența de cantitate de tutun

brut livrată, respectiv pentru 22.210 kg.

Invocând îndeplinirea

condițiilor de eligibilitate prevăzute la art. 9 alin. (3) din Ordinul M.A.D.R.

nr. 704/2007, reclamanta a arătat că a livrat cantitatea totală de 122.210 kg

tutun, iar plata națională directă complementară, cuplată de producție, se

acordă pentru toată producția livrată, iar nu numai pentru cea estimată de

100.000 kg, avută în vedere la emiterea Deciziei nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008.

La data de 11 mai 2009,

pârâta A.P.I.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția

necompetenței, secției comerciale, a Tribunalului București, solicitând

declinarea competenței de soluționare a cauzei către o secție civilă a

Tribunalului, arătând că între părți nu există raporturi comerciale, sumele de

bani solicitate nefăcând obiectul unui raport comercial, întrucât A.P.I.A. este

instituție publică ce nu are ca scop obținerea profitului și a acordat

sprijinul financiar în baza reglementărilor legale în vigoare (regulamente

comunitare și legislație națională).

Prin aceeași

întâmpinare, pârâta a solicitat introducerea în cauză a A.P.I.A. - Centrul

Județean Arad, făcând referire la dispozițiile Legii nr. 1/2004 și arătând că

evaluarea dosarului reclamantei s-a făcut la A.P.I.A. - Centrul Local Arad.

Totodată, pârâta a

invocat excepția inadmisibilității capătului 2 al cererii, iar pe fond, a

solicitat respingerea ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind

suplimentarea cantității de tutun livrată și dobânzile legale.

Prin precizarea

formulată la data de 15 iunie 2009, pârâta a arătat că solicită introducerea în

cauză a A.P.I.A. - Centrul Județean Arad, în calitate de chemată în garanție,

solicitând instanței să oblige chemata în garanție la plata către A.P.I.A. a

despăgubirilor egale cu suma pentru care pârâta ar cădea în pretenții, precum

și la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 01

septembrie 2009, reclamanta a formulat o cerere precizatoare, prin care și-a

micșorat câtimea pretențiilor, ca urmare a achitării de către pârâtă, la data

de 20 august 2009, a sumei de 668.820 lei, solicitând următoarele:

1.50.636,16 lei -

dobânda legală pentru perioada 01 iulie 2008-31 martie 2009, aferentă sumei de

668.820 lei;

2.25.037 lei -

dobânda legală pentru perioada 01 aprilie 2009-19 august 2009, aferentă sumei

de 668.820 lei;

3.148.544,92 lei -

sprijinul acordat pe kg de tutun brut, cuplat de producție (suma de 2 euro/kg)

aferent diferenței de 22.210 kg tutun frunză;

4 noiembrie 312,91

lei - dobânda legală aferentă sumei de 148.544,92 lei, pentru perioada 01 iulie

2008-31 martie 2009 și în continuare, până la data plății efective, cu

cheltuieli de judecata.

Prin sentința civilă nr.

11836 din 27 octombrie 2009, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a admis

excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Pentru a pronunța

această soluție, Tribunalul București a reținut în esență că raporturile juridice

deduse judecății s-au născut dintr-un act administrativ emis de o autoritate

publică, în regim de putere publică, în vederea executării normelor legale

naționale și comunitare privind acordarea sprijinului producătorilor agricoli,

așa încât, în cauză nu este aplicabilă prezumția de comercialitate prevăzută de

art. 4 C. com., întrucât raporturile dintre părți nu sunt specifice dreptului

privat ci dreptului public (administrativ) și deci, în cauză sunt aplicabile

dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei

sentințe, a formulat recurs societatea comercială reclamantă, iar prin decizia

nr. 457 din 18 martie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială,

a fost respins, ca nefondat.

La data de 04 iunie 2010,

cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de

contencios administrativ și fiscal.

Curtea a reținut

că la data de 10 ianuarie 2011 societatea comercială reclamantă SC A. F.M. A.

SRL Ilfov a formulat o cerere precizatoare, a acțiunii introductive, prin care

a solicitat:

- obligarea pârâtei

de a emite decizie de acordare a sprijinului acordat pe kilogramul de tutun

brut cuplat de producție (suma de 2 euro/kg) aferent diferenței de 22.210 kg de

tutun frunză, în sumă de 148.544,92 lei;

- obligarea pârâtei

la plata de despăgubiri constând în dobânda legală aferentă aceste sume de

148.544,92 lei, începând cu data de 01 iulie 2008 până la data plății efective

și a sumei de 75.673,16 lei, reprezentând dobânda legală aferentă sumei de

668.920 lei - plată națională directă complementară aferentă culturilor în

teren arabil pentru plante industriale - P.N.D.C.1 - culturi în teren arabil (

achitată la 20 august 2009) pentru perioada 01 iulie 2008 - 19 august 2009;

- obligarea pârâtei

la plata cheltuielilor de judecată.

În concluziile scrise

depuse la 16 mai 2011 societatea comercială reclamantă a motivat solicitarea

formulată prin cererea precizatoare, specificând în mod expres că solicită ca

instanța „ să se pronunțe asupra nesoluționării în termen legal a cererii de

acordare a plății complementare directe pentru diferența de cantitate de tutun

frunză (...) de 22.210 kg”.

Autoritatea publică

pârâtă - A.P.I.A. și Agenția de Plăți, ca urmare a cererii

precizatoare a depus întâmpinare, prin care a invocat:

- excepția lipsei

calității sale procesuale pasive, susținând că, emiterea deciziei de acordare a

sprijinului pe kg de tutun brut este în competența Centrului Local Arad,

structură județeană cu personalitate juridică, care chiar dacă funcționează în

subordinea sa, are atribuții distincte în ceea ce privește înregistrarea,

verificarea, analizarea cererilor și emiterea deciziilor de acordare a plăților

în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață;

- excepția lipsei

plângerii prealabile susținând că, societatea comercială reclamantă a formulat

cererea privind emiterea deciziei respective direct în fața instanței de

contencios;

- pe fond a solicitat

respingerea, ca neîntemeiată, a acțiunii precizate, susținând că, potrivit art.

9 alin. (3) din Ordinul nr. 704/2007 (fila 143), plata se face doar pentru

producția stipulată în contractul de cultivare, iar nu pentru producția

obținută.

Centrul Județean Arad

al A.P.I.A. a formulat note de ședință, prin care a solicitat respingerea

acțiunii, susținând că cererea depusă de societatea comercială reclamantă a

fost înregistrată la 12 iunie 2007, tardiv.

În ceea ce privește

sumele pretinse de societatea comercială, pârâta chemată în garanție a susținut

că sumele respective nu sunt purtătoare de dobânzi, fiind vorba de un sprijin

prevăzut de lege – O.U.G. nr. 125/2006.

2) Soluția instanței

de fond

Prin sentința

nr. 3804 din 30 mai 2011, Curtea de apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a dispus următoarele:

A respins excepțiile

invocate de A.P.I.A.;

A admis în parte

acțiunea precizată de SC A. F.M. A. SRL Ilfov și a obligat pârâta - chemată în

garanție Centrul Județean Arad al A.P.I.A. să soluționeze în termen de 30 de

zile cererea privind emiterea Deciziei de acordare a plăților în cadrul schemelor

de sprijin pe suprafață referitor la cantitatea de 22.210 kg. tutun frunză;

A respins celelalte

capete ale acțiunii precizate, ca prematur formulate;

A admis în parte

cererea privind acordarea cheltuielilor de judecată și a obligat pârâta

chemată în garanție - Centrul Județean Arad al A.P.I.A. la plata sumei de 12.000

lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, către societatea comercială

reclamantă.

Pentru a

pronunța această soluție, Curtea a reținut următoarele:

În ceea ce privește excepția

lipsei calității procesuale pasive, Curtea a constatat că A.P.I.A. are

competențe, în ceea ce privește acordarea plăților stabilite de organul

competent în cadrul unei scheme de sprijin pe suprafață, așa cum de altfel

precizează însăși această autoritate publică.

Cum în cauza de față

societatea comercială reclamantă a solicitat, inclusiv acordarea plăților

pentru diferența de 22.210 kg tutun și a despăgubirilor aferente, instanța

a apreciat că A.P.I.A. are calitate procesuală pasivă în raport cu cel de-al

doilea capăt al acțiunii precizate.

În ceea

ce privește excepția lipsei procedurii plângerii prealabile, Curtea constată că

primul capăt al acțiunii precizate are ca obiect nesoluționarea în termenul

legal a cererii formulate de societatea comercială reclamantă privind acordarea

plății complementare pentru diferența de 22.210 kg tutun frunză, astfel încât

nu sunt incidente dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

deoarece procedura plângerii prealabile este obligatorie doar în cazul acțiunilor

care au ca obiect anularea unui act administrativ.

Mai mult,

din actele dosarului rezultă că societatea comercială reclamantă a depus la

Centrul Județean Arad cererea înregistrată din 12 iunie 2007, prin care a

solicitat rectificarea cantității de tutun brut prin depunerea actului adițional

la contractul de cultură din 26 aprilie 2007, în care s-a menționat că întreaga

cantitate livrată va deveni cantitatea contractată( fila 91 dosar tribunal) și

în baza căreia s-a solicitat emiterea deciziei și plata despăgubirilor pentru

această diferență.

În ceea

ce privește fondul cauzei, rezultă în mod incontestabil că autoritatea

competentă - Centrul județean Arad al A.P.I.A. nu a răspuns în scris și motivat

la cererea formulată de societatea comercială reclamantă care a solicitat, în

esență ca, în completarea Deciziei nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008 să fie

emisă o decizie suplimentară pentru acordarea plăților în cadrul schemelor de

sprijin în ceea ce privește cantitatea de 22.210 kg tutun frunză.

În opinia

instanței, apărările formulate de pârâta chemată în garanție în cursul

litigiului nu reprezintă o modalitate de soluționare a solicitării formulate de

reclamantă, care să-i ofere acesteia posibilitatea unui recurs în justiție.

Pentru

acest motiv, instanța a apreciat că este necesar ca autoritatea publică

competentă, pârâta chemata în garanție, să soluționeze potrivit legii, cererea

ce i-a fost adresată de către societatea comercială reclamantă, tocmai pentru

ca aceasta, în cazul unei soluționări nefavorabile să aibă deschisă calea

recursului în justiție, sens în care a dispus admiterea capătului 1 din

acțiune, astfel cum a fost precizată.

Referitor la cel

de-al doilea capăt al acțiuni, instanța a constatat că solicitările

privind efectuarea plăților potrivit deciziei suplimentare referitoare la

cantitatea de 22.210 kg tutun frunză și a despăgubirilor constând în dobânzi

legale, sunt cereri formulate prematur, acestea urmând să fie analizate numai

după ce autoritatea publică competentă - Centrul Județean Arad al A.P.I.A. va

emite sau va refuza motivat emiterea Deciziei suplimentare pentru cantitatea de

22.210 kg/frunză.

Față de soluția

adoptată, în ceea ce privește cererea privind acordarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 108.825,43 lei, formulată de societatea comercială reclamantă,

reprezentând taxă judiciară de timbru și onorariu de avocat, în temeiul

dispozițiilor art. 274 alin. (1) și (3) C. proc. civ. instanța a admis în

parte cererea, reținând că societatea comercială reclamantă a depus dovezi

din care rezultă cheltuielile judiciare în sumă de 108.825,43 lei, adică

1.088.254.300 lei vechi, adică circa 27.000 euro, însă având în vedere gradul

de dificultate al cauzei precum și faptul că acțiunea reclamantei a fost admisă

doar pentru unul din capetele sale, instanța consideră că onorariul cuvenit nu

poate depăși suma de 12.000 lei, adică circa 3.000 euro.

În ceea ce privește

valoarea activității, instanța a mai constatat că aceasta a fost sporită mult

și din cauza soluțiilor ezitante și discutabile alese de apărare în managerierea

litigiului.

II. Instanța de

recurs

1) Criticile

reclamantei

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs ambele părți.

Recurenta - reclamantă

SC A. F.M. A. SRL Ilfov a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie,

susținând că prima instanță a omis să se pronunțe asupra cererii de acordare a

dobânzii legale pentru perioada 1 iulie 2008 - 19 august 2009aferentă sumei de

668.820 lei reprezentând plată națională directă complementară aferentă

culturilor în teren arabil pentru plante industriale, sumă achitată la 20

august 2009, pe parcursul soluționării cauzei.

A mai arătat recurenta,,

că în mod greșit s-a respins ca prematură cererea de despăgubiri care privea și

dobânda legală aferentă sumei cuvenite pentru cantitatea de 22.210 Kg tutun, precum

și dobânda menționată anterior, cu întârziere mai mare de un an, după

promovarea acțiunii, ceea ce contravine art. 16 din Regulamentul nr. CE/883/2006,

plata dobânzii impunându-se cu atât mai mult cu cât sumele aferente anului 2007

și neachitate în termen s-au calculat conform H.G. nr. 1574/2007, la un curs de

schimb de 3,3441 lei/euro, societatea fiind nevoită să-și desfășoare

activitatea cu produsele achiziționate la actualele prețuri, la cursul de peste

4,20 lei /euro.

Ultima critică

privește cheltuielile de judecată, despre care a susținut că în mod eronat nu

au fost acordate, potrivit documentelor justificative depuse la dosar,

cenzurându-se onorariul avocatului prin raportare la tabloul onorariilor

minimale, care nu mai există în cazul Baroului București.

S-a solicitat

admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 9 și 304

1

C. proc.

civ. și modificarea sentinței, în sensul admiterii acțiunii în întregime.

recurentelor - pârâte A.P.I.A. și A.P.I.A. Centrul Județean Arad

Recurentele - pârâte

au susținut în esență următoarele:

- în mod greșit speța

a fost circumscrisă unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, deși

s-a răspuns solicitărilor reclamantei din cererea de plată din 14 mai 2007 prin

Decizia de plată nr. 2964839 din 28 noiembrie 2008 de acordare a plăților în

cadrul schemelor de sprijin pe suprafață - 2007, iar ulterior înregistrării

actului adițional la contractul de cultură din 26 aprilie 2007 respectiv la 5

februarie 2009, pentru care s-a emis Decizia nr. 2984727 din 28 mai 2009 prin

care s-au stabilit sumele de plată cuvenite: 6.513,27 lei pentru componenta

S.P.U. pe suprafață și 674.875,86 lei pentru componenta P.N.D.C., în total 681.389,13

lei sumă ce a fost integral achitată, fără ca reclamanta să fi contestat vreuna

din decizii.

Recurentele au

precizat că reclamanta a depus actul adițional peste termenul prevăzut de art. 171

alin. (3) lit. c) și ale art. 171 lit. c) alin. (1) din Regulamentul nr. CE/1973/2004,

care expira la 11 iunie 2007, astfel că nu-i puteau fi acordate plăți naționale

complementare.

Recurenta - pârâtă A.P.I.A.

a arătat că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității sale procesuale

pasive, în condițiile în care reclamanta, prin precizarea acțiunii a solicitat obligarea

A.P.I.A. la emiterea deciziei de acordare a sprijinului pe kilogramul de tutun

brut, or A.P.I.A. se ocupă de plata sprijinului pe suprafață către fermieri,

centrele locale și județene fiind cele care autorizează plata către beneficiarii

sprijinului, recurenta neavând atribuții în emiterea deciziei privind o

eventuală diferență de plată.

Înaltei Curți asupra recursurilor

Examinând

sentința criticată prin prisma motivelor de recurs, ținând cont de actele și

lucrările dosarului, precum și de dispozițiile legale incidente, inclusiv ale art.

304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că este afectată

legalitatea și temeinicia acesteia, după cum se va arăta în continuare:

Recurenta -

reclamantă a depus cerere de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață

pentru anul 2007 înregistrată la 14 mai 2007, recurenta - pârâtă A.P.I.A.

răspunzând solicitărilor din această cerere prin Decizia de plată nr. 2964839

din 28 noiembrie 2000 calculând plată națională directă complementară cu plată

de producție pentru cantitatea de 100.000 kg. tutun (filele 20-22 dosar fond).

Ulterior, respectiv

la 5 februarie 2009 recurenta - reclamantă a înregistrat la A.P.I.A. - Centrul

Județean Arad, actul adițional la contractul de cultură din 26 aprilie 2007

fila 91 dosar, solicitând calcularea diferenței de plată pentru 22.210 kg.

tutun, iar recurenta - pârâtă a emis Decizia nr. 2984727 din 28 mai 2009

specificându-se în cuprinsul acesteia că „urmare analizării cererii de plată

depusă și a controalelor efectuate” au fost stabilite sumele de plată cuvenite,

respectiv suma totală de 681.399,13 lei reprezentând 6.513,27 lei pentru

componenta S.P.U. pe suprafață și suma de 674.875,86 lei pentru componenta P.N.D.C.

- P.N.D.C. 1 culturi teren arabil (filele 92 - 94 dosar fond).

Sumele de plată acordate

reclamantei din cele două decizii sunt identice, însă, din înscrisurile depuse

la dosar nu rezultă dacă, la emiterea ultimei decizii de plată din 28 mai 2009

s-a avut în vedere solicitarea suplimentară de plată a recurentei - reclamante

privind tutunul livrat suplimentar, situație în care nu mai poate fi vorba de

„un refuz nejustificat” al autorității de soluționare a unei cereri, în sensul

art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004.

Cum această problemă,

esențială pentru dezlegarea corectă a pricinii, nu a format obiectul cercetării

judecătorești și a dezbaterilor la instanța de fond, pentru a nu priva părțile

de un grad de jurisdicție, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20

alin. (3) din Legea nr. 554/2004 se vor admite recursurile, se va casa sentința

atacată și se va trimite cauza spre rejudecare, aceleiași instanță - Curtea de

Apel București.

Cu ocazia rejudecării

se vor avea în vedere și celelalte critici formulate de recurente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de S.C. Agricola FM Aluniș SRL, A.P.I.A. și A.P.I.A. - Centrul

județean Arad împotriva sentinței nr. 3804 din 30 mai 2011 a Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 octombrie 2012.