ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 681/2013

Asupra recursului penal de față; în baza actelor de la dosar constată următoarele; Prin sentința penală nr. 209 din 28 septembrie 2012 a Tribunalului Vrancea a fost condamnat inculpatul V.G. la o pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare și 5 (cinci) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. S-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei. Conform art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei principale aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive, cu începere de la 24 iunie 2012 lăzi.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului. Conform art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cuțit cu o lungime totala de 19,5 cm, cu mâner din plastic transparent, prins în 3 nituri, ridicat de la fața locului, conform procesului verbal întocmit la data de 24 iunie 2012 (fila 30 dosar u.p.) și care se află în custodia Poliției Adjud. Conform art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilefor genetice în S.N.D.G.J. A fost obligat inculpatul să plătească părții civile Serviciul de Ambulanță Vrancea suma de 153 lei, cheltuieli de transport pe ruta Costișa-Adjud, plus dobânda legală până la achitarea integrală a sumei.

În motivarea hotărârii s-a arătat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea nr. 1025/P din 06 septembrie 2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului V.G., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen. Inculpatul a fost reținut pentru o perioada de 24 ore, prin Ordonanța nr. 11 din 24,06.2012 ș! apoi arestat preventiv pentru 29 zile, începând cu data de 24 iunie 2012, prin încheierea Tribunalului Vrancea din 24 iunie 2012. S-a reținut în actul de sesizare că în noaptea de 23 iunie 2012, în jurul orelor 21.00-22.00, în timp ce se afla în curtea locuinței sale din comuna Tănăsoaia, sat. Costișa, județul Vrancea, pe fondul unui conflict spontan și al consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat două lovituri cu un cuțit, fratelui său, V.D., cu care locuia în același imobil, în zona gâtului și a abdomenului, cauzându-i plăgi înjunghiate care au dus la decesul victimei.

Inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale și a recunoscut fapta, astfel cum a fost reținută în rechizitoriu. În faza de cercetare judecătorească, inculpatul a solicitat și instanța i-a admis, judecarea în procedura simplificată, în condițiile art. 320 1 C. proc. pen. Cu ocazia audierii la instanță, inculpatul a recunoscut din nou fapta și a soiicitat judecarea lui pe baza materialului de urmărire penală pe care și I-a însușit. În cauză s-a constituit parte civilă doar Serviciul de Ambulanță Vrancea, cu suma de 153 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu transportul victimei din localitatea de domiciliu la spitalul din Adjud. Din examinarea coroborată a materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:' Inculpatul V.D.

este frate cu victima V.D., niciunul dintre aceștia nu au fost căsătoriți și din august 2011 locuiau în același imobil, din comuna Tănăsoaia, sat. Costișa, județul Vrancea, în camere separate, la 1,5 km de locuința părinților lor. în această perioadă, cei doi au consumat frecvent alcool și pe acest fond se agresau reciproc,în special victima având un comportament violent. În ziua de 23 iunie 2012, ambele părți au efectuat diverse munci agricole, în afara gospodăriei lor și au consumat băuturi alcoolice, seara cei doi întâlnindu-se în locuința comună. În jurul orelor 20.30-21.00, între cei doi s-a iscat un conflict spontan, împrejurare în care, în timp ce inculpatul era întins pe un pat, într-una dintre încăperile locuinței, ar fi fost amenințat cu moartea de victimă, aceasta având în mână o furcă fără coadă și apoi o bucată de fier beton de aproximativ 30 cm.

Deși nu a fost lovit, inculpatul s-a enervat, s-a ridicat din pat, a luat un cuțit de pe masă și s-a îndreptat către fratele sau, surprinzându-l pe acesta în curte, la o distanță de circa 2-3 metri de prispa casei, unde I-a lovit, o singura dată, în partea stângă a abdomenului, cauzându i o plagă înjunghiată. În acest moment, victima, pentru a se salva, l-a împins pe inculpat, acesta lovindu-se cu spatele de prispa casei, după care victima a încercat sa se refugieze spre poarta de ieșire la drumul public din vecinătate. Cu toate acestea, inculpatul l-a urmărit pe fratele său în curte, iar in apropierea porții l-a lovit, a doua oară cu cuțitul în partea laterală stângă a gâtului, cauzându-i victimei o altă plaga înjunghiată, de unde-i curgea sânge abundent.

Datorită celei de-a doua lovituri, victima nu s-a mai putut deplasa si s-a prăbușit pe sol, chiar în acel loc, unde inculpatul a dezbrăcat-o de cămașa pe care o purta și i-a înfășurat-o în jurul gâtului, cu intenția de a-i opri hemoragia care s-a declanșat, dar era deja prea târziu. La scurt timp, inculpatul a realizat că fratele său a decedat, a aruncat cuțitul în curte, unde a și fost găsit de organele de cercetare penală, și a fugit spre imobilul părinților săi, aducându-le acestora la cunoștință că l-a omorât pe fratele sau. Mama și fratele părților, V.M. și V.M. s-au deplasat imediat la locul faptei și l-au găsit pe V.D. decedat, în curte, la o distanță de 3-4 metri de poartă. Vecinii părților fiind alertați de țipetele mamei părților s-au deplasat și ei la fața locului, iar unul dintre ei, V.M., a sesizat organele de poliție, de pe telefonul său mobil.

În cursul urmăririi penale s-a efectuat autopsia cadavrului și prin raportul din 2012 emis de S.M.L. Vrancea s-a stabilit că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat hemoragiei externe masive consecința unor plăgi înțepat tăiate cu leziuni vasculare și viscerale, leziunile pot data din 23 iunie 2012 și că leziunea traumatică care a dus direct la decesul victimei a fost plaga înțepată de la nivelul gâtului. Instanța a reținut că inculpatul a manifestat o atitudine constantă de recunoaștere a faptei, așa cum a fost descrisă, recunoaștere care se coroborează cu raportul de constatare medico-legală a victimei și celelalte acte medicale, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, cuțitul corp delict care a fost găsit de organele de poliție în curtea locuinței părților, lângă un gard și declarațiile martorilor din lucrări.

Cu privire la forma de vinovăție a inculpatului, instanța de fond a apreciat că aceasta este intenția indirectă, caracterizată prin aceea că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu l-a urmărit a acceptat posibilitatea producerii lui, având în vedere că inculpatul a aplicat părții vătămate două lovituri cu un obiect înțepător, deci un obiect apt să producă decesui și într-o regiune a corpului vitală, respectiv zona gâtului, unde sunt situate cele patru mari vene jugulare.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului V.G., care în noaptea de 23 iunie 2012, în jurul orelor 21.00-22.00, în timp ce se afla in curtea locuinței sale din comuna Tănăsoaia, sat Costișa, județul Vrancea, pe fondul unui conflict spontan și al consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat două lovituri cu un cuțit, fratelui sau, V.D., cu care locuia în același imobil, în zona gatului și a abdomenului, cauzându-i plăgi înjunghiate care au dus la decesul victimei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-a menționat că la individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului, se vor avea in vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea comisă, gradul de pericol social al acesteia și circumstanțele reale ale comiterii infracțiunii, dar si datele ce circumstanțiază persoana inculpatului.

S-a arătat că, în concret, se va ține seama de împrejurarea că aceasta infracțiune face parte din categoria celor mai grave, îndreptate împotriva valorii sociale supreme ocrotite de legiuitor, respectiv viața unei persoane, cu atât mai mult cu cât victima este rudă colaterală cu inculpatul, fiind frate bun cu acesta, de împrejurările comiterii acesteia, pe fondul consumului de alcool și al unor stări tensionate aproape permanente existente între părți, împrejurări care nu sunt de natură a atenua răspunderea penală ci, dimpotrivă, dar și persoana inculpatului, om simplu, fără prea multă instruire, comportarea sinceră, faptul că nu are antecedente penale și beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, fiind judecat în procedura prevăzută de art. 320 1 C. proc.

pen. Având in vedere gravitatea faptei, instanța de fond a apreciat că singura modalitate de executare a pedepsei care poate asigura atingerea scopului educativ preventiv al acesteia, prevăzut de art. 52 C. pen., este cea în regim de detenție, care atrage de drept interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., o persoană condamnată pentru o infracțiune de omor calificat, fiind incompatibilă cu ocuparea unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat sau de a fi ales în autoritățile publice. S-a arătat că, dreptul la vot nu-i va fi interzis acestuia, nefiind in corelație directă cu infracțiunea comisă de inculpat.

Față de natura si gravitatea infracțiunii comisă de inculpat, având în vedere împrejurările cauzei și cuantumul pedepsei principale aplicate pentru această infracțiune, instanța de fond a apreciat că este necesară și chiar obligatorie aplicarea pedepsei complementare, în condițiile prevăzute de art. 65 C. pen., pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei principale. Cu privire la soluționarea laturii civile, instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la plata cheltuielilor de transport către Serviciul de Ambulanță Vrancea care s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale, plus dobânda legală prevăzută de art. 3 alin. (2) din Ordonanța nr. 13/2011, până la data achitării integrale a debitului.

Împotriva hotărârii instanței de fond, a declarat apel inculpatul V.G., solicitând reducerea pedepsei, arătând că a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere necondiționată, nu are antecedente penale, iar fapta a fost săvârșită datorită faptului că victima îl amenința constant cu moartea. Prin Decizia penală nr. 258/A din 22 noiembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul V.G. împotriva sentinței penale nr. 209 din 28 septembrie 2012 a Tribunalului Vrancea, pronunțată în Dosarul nr. 4491/91/2012. S-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului V.G. și s-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestarea preventivă de la data de 24 iunie 2012 la zi.

Pentru a pronunța această hotărâre, ins;tanța de apel, examinând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat că sentința pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică.

S-a reținut că vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii deduse judecății rezultă din coroborarea probelor administrate în cauză (declarațiile martorilor V.M., V.M., V.M., V.N., T.T., raportul de constatare medico-legală a victimei și celelalte acte medicale, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele fotografice, cuțitul corp delict care a fost găsit de organele de poliție în curtea locuinței părților, lângă un gard, declarațiile inculpatului de recunoaștere) care relevă că, în noaptea de 23 iunie 2012, în jurul orelor 21.00-22.00, inculpatul V.G., pe fondul unui conflict spontan și al consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat două lovituri cu un cuțit, fratelui său, V.D., cauzându-i leziuni care au condus la decesul victimei.

S-a apreciat că susținerea inculpatului în sensul că ar fi comis fapta dintr-un instinct de apărare, întrucât victima îl amenința cu moartea, invocând practic o legitimă apărare, nu poate fi primită, întrucât nu s-a dovedit că victima ar fi declanșat un atac material, direct, imediat și injust împotriva inculpatului. Din contră, victima chiar a plecat spre poartă după prima lovitură de cuțit, iar inculpatul s-a luat după ea și i-a aplicat lovitura fatală în zona gâtului. În ceea ce privește pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii deduse judecății, s-a apreciat că a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia, starea insecuritate socială generată de fapta comisă, persoana acestuia, care nu are antecedente penale și s-a prevalat de disp.

art. 320 1 C. proc. pen., astfel că cererea inculpatului de reducere a pedepsei este nefondată. Totodată, s-a apreciat că,în mod corect s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie și complementară, față de natura și gravitatea infracțiunii, inculpatul fiind nedemn de a fi ales în autoritățile publice și de a ocupa funcții ce implica exercițiul autorității de stat. Împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, în termen legal, a declarat recurs inculpatul V.G. Recursul a fost întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., solicitându-se admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și pe fond reindividualizarea pedepsei, prin reținerea de circumstanțe atenuante, fată de atitudinea sinceră avută după după săvârșirea faptei și lipsa antecedentelor penale.

Înalta Curte, examinând recursul declarat, prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, conform art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta nu este fondat, pentru considerentele care urmează: Situația de fapt, reținută atât de instanța de fond, cât și de instanța de prim control judiciar, este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., reținută în sarcina acestuia, în sensul că, în noaptea de 23 iunie 2012, în jurul orelor 21.00-22.00, în timp ce se afla în curtea locuinței sale din comuna Tănăsoaia, sat.

Costișa, județul Vrancea, pe fondul unui conflict spontan și al consumului de băuturi alcoolice, i-a aplicat fratelui său, V.D., două lovituri cu un cuțit, în zona gâtului și a abdomenului, cauzându-i plăgi înjunghiate care au dus la decesul victimei. Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, criticile formulate de către recurentul inculpat nu sunt întemeiate, în cauză negăsindu-și aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., invocat în susținerea recursului. Potrivit dispozițiilor legale menționate, hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Conform art. 72 C. pen., care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate În partea specială a Codului penal, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Înalta Curte apreciază că, pedeapsa aplicată inculpatului este corespunzător dozată, prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen., raportat la limitele de pedeapsă ale textului de lege incriminator, la gravitatea deosebită a infracțiunii săvârșită de inculpat, determinată nu doar de urmările produse, ci și de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei (pe fondul consumului de alcool și al unor stări tensionate existente între inculpat și victimă, care era fratele său).

În același timp, au fost evaluate corespunzător și circumstanțele personale ale inculpatului, respectiv faptul că are un nivel redus de pregătire școlară, este lipsit de antecedente penale și a avut o atitudine sinceră după săvârșirea faptei. Înalta Curte apreciază că nu există temeiuri de reținere a unor circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 74 C. pen., în favoarea inculpatului, întrucât iipsa antecedentelor penale nu poate conduce automat la concluzia că inculpatul a avut o conduită bună în societate anterior faptei, iar împrejurarea că acesta a avut un comportament sincer, recunoscând faptele comise, a fost avută în vedere de instanța de fond, prin aplicarea dispozițiilor art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen. , inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, astfel că reținerea aceleași situații ca și circumstanță atenuantă, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., nu este posibilă, deoarece ar însemna ca aceleiași situații de fapt să i se acorde o dublă valență juridică. Totodată, Înalta Curte constată că pedeapsa de 11 ani închisoare aplicată inculpatului este aptă să răspundă scopului și finalităților pedepsei, prevăzute de art. 52 C. pen., respectiv să constituie o reală măsură de constrângere și reeducare a acestuia, precum și să determine formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.G. împotriva Deciziei penale nr. 258/A din 22 noiembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul V.G. împotriva Deciziei penale nr. 258/A din 22 noiembrie 2012 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 24 iunie 2012 la 26 februarie 2013. Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi, 26 februarie 2013.