ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2578/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2578/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 11/MF din 28 februarie 2007
a Tribunalului Constanța, secția maritimă și fluvială, a fost respinsă excepția
lipsei calității procesuale pasive invocată de M.A.N. - U.M. X București și U.M.
Y Mangalia, iar pe fond a fost respinsă acțiunea reclamantei SC L.E. SRL
Mangalia prin care solicitase obligarea CN R. SA și M.A.N., reprezentant al
celor două unități militare, la predarea/eliberarea documentelor anexe aferente
șalupei maritime de remorcaj - salvare, precum și la plata despăgubirilor
cauzate de acest refuz, evaluate provizoriu la 20.000 lei.
Prin aceeași sentință
a fost respinsă ca rămasă fără obiect și cererea de chemare în garanție
formulată de CN R. SA în contradictoriu cu M.A.N.
În esență, instanța
de fond a reținut că documentația ce formează obiectul litigiului are un regim
special, definit de art. 2 lit. g) din O.U.G. nr. 95/2002 privind industria de
apărare, așa încât transmiterea ei derogă de la dreptul comun guvernat de
principiul transmiterii ei odată cu bunul.
Potrivit normelor
speciale această documentație poate fi pusă la dispoziție doar pe bază de
contract încheiat cu M.A.N., contract pe care reclamanta nu l-a încheiat.
Totodată, obligația
predării acestei documentații nu rezultă din clauzele contractului de
vânzare-cumpărare din 2005 încheiat între părți cu privire la șalupa.
Apelul declarat de
reclamantă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin Decizia comercială
nr. 13/MF a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială,
contencios administrativ și fiscal.
Instanța de apel a
reținut că șalupa ale cărei documente sunt solicitate de reclamantă a-i fi
predate a fost achiziționată la 24 martie 2005 de către reclamantă, care a
participat la procedura de adjudecare în condițiile specificate în caietul de
sarcini achiziționat.
Nava i-a fost predată
la 6 iunie 2005 cu tot inventarul său, dar cum ea are regimul unei nave
militare iar documentația solicitată se referă la toată clasa de nave, chiar
dacă această documentație se află în posesia M.A.N., ea nu-i poate fi pusă la
dispoziție decât în condițiile reglementărilor speciale stipulate în O.U.G. nr.
95/2002, adică pe bază de contract, această documentație având caracterul de
proprietate publică a statului, conform art. 5 alin. (1) din actul normativ
special.
Cum reclamantei i s-a
adus la cunoștință acest lucru, dar nu s-a conformat, ea nu se poate prevala de
contractul de vânzare-cumpărare al șalupei pentru a intra în posesia acestei
documentații.
Nemulțumită de
această decizie reclamanta a declarat recurs solicitând modificarea ei pentru
nelegalitate.
În dezvoltarea
criticilor, întemeiate în final pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc.
civ., recurenta solicită reaprecierea probelor administrate în cauză și a
contractului încheiat între părți în baza căruia pârâții sunt ținuți a-i preda
documentația navei, documente ce constituie un accesoriu al navei cumpărate.
De asemenea recurenta
susține că ea a cumpărat o „șalupă maritimă de remorcaj salvare” și nu fier
vechi, așa încât nava are caracter civil, iar accesoriul său, documentația,
urmează să aibă același regim juridic.
Prin întâmpinare
pârâtul M.A.N., a solicitat respingerea recursului ca nefondat apreciind că
instanța de apel a făcut o corectă aplicare a O.U.G. nr. 95/2002, și a
dispozițiilor Regulamentului privind organizarea procedurilor pentru
valorificarea bunurilor aflate în administrarea M.A.N., aprobat prin H.G. nr. 262/2002.
Intimata SC R. SA a
solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat arătând că bunul
achiziționat de recurentă a fost scos din uz și nu a mai putut fi folosit
conform destinației sale, fiind valorificat cu respectarea Regulamentului
aprobat prin H.G. nr. 262/2002, iar documentația solicitată este supusă unui
regim special reglementat prin O.U.G. nr. 95/2002.
Recursul este
nefondat pentru considerentele ce se vor arăta:
Chiar dacă recurenta
și-a întemeiat, în drept, criticile dezvoltate pe motivele de recurs prevăzute
de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Curtea apreciază, în raport de
dispozițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., că ele pot fi încadrate în art. 304
pct. 11 - abrogat prin O.U.G. nr. 138/2000 - și pct. 9 C. proc. civ., așa încât
urmează a fi analizate doar acele critici ce vizează aplicarea dispozițiilor O.U.G.
nr. 95/2002, privitoare la regimul juridic al documentației ce formează obiectul
litigiului.
Din această
perspectivă Curtea reține, având în vedere și susținerilor intimatelor din
întâmpinări, că reclamanta a cumpărat de la intimate o șalupă maritimă de
remorcaj salvare în temeiul contractului de vânzare-cumpărare din 28 martie
2005.
Documentația navei,
ce se cere a fi predată de către reclamantă, nu a format obiectul vreunei
clauze contractuale și se află, necontestat, în posesia M.A.N., această navă
având anterior regimul unei nave militare.
Regimul juridic al
documentației navei este reglementat prin art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 95/2002,
privind industria de apărare și are caracter de proprietate publică a statului,
această documentație fiind comună și altor nave de același tip care încă sunt
în dotarea forțelor navale militare.
În consecință,
instanța de apel a reținut corect că în speță regimul juridic aplicabil
documentației tehnice a navei achiziționate de pârâtă este unul special
reglementat, ea nefiind supusă tradițiunii odată cu bunul potrivit dreptului
comun.
Această documentație,
așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 59 dosar fond, este clasificată și
ea poate fi pusă la dispoziția reclamantei doar în baza unui contract separat
încheiat cu M.A.N. - Departamentul pentru Armamente, contract pe care reclamanta
a refuzat să-l încheie.
Punerea documentației
tehnice aflate în administrarea instituțiilor cu atribuții în domeniul
apărării, ordinii publice și siguranței naționale la dispoziția agenților economici
pe bază de contract este special prevăzută în art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr.
95/2002 privind industria de apărare, text pe care instanța de apel l-a
interpretat și aplicat corect.
În consecință
criticile recurentei sunt apreciate ca nefondate motiv pentru care recursul va
fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
recursul declarat de
reclamanta SC L.E. SRL Mangalia împotriva Deciziei nr. 13/MF din 19 septembrie 2007
a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă, fluvială, contencios
administrativ și fiscal ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 25 septembrie 2008.