ÎCCJ, Secția penală

Asupra procesului

penal de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 25 iunie 2010, petiționarul V.I. a

înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție o plângere prin care critică

soluția dispusă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în

lucrarea nr. 2/II/2/2010.

Având în vedere că

petentul nu se referă la o soluție de netrimitere în judecată dată de procuror,

astfel cum sunt acestea restrictiv enumerate în conținutul art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte constată că plângerea este inadmisibilă.

Pe de altă parte,

plângerea petentului nu conține nici datele necesare pentru a fi considerată o

plângere penală, întrucât nu respectă condițiile de fond și formă cerute de art.

222 C. proc. pen., fiind inadmisibilă și din acest punct de vedere.

În consecință, în

temeiul art. 278

1

alin. (8) lit. a) teza a II-a C. proc. pen.,

Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă plângerea petentului V.I.

În baza art. 192 alin.

(2) C. proc. pen., petentul va fi obligat la plata despăgubirilor civile către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca

inadmisibilă, plângerea formulată de petiționarul V.I.

Obligă petiționarul

la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință

publică, azi 29 septembrie 2010.