ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5347/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5347/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului
de competență constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Tribunalului Argeș, secția civilă la data de 17 februarie 2011, reclamantul
O.N. a chemat în judecată Ministerul Apărării Naționale, solicitând anularea
Deciziei de pensie nr. 51899 din 14 decembrie 2010, privind recalcularea
pensiei în baza Legii nr. 119/2010.
Tribunalul Argeș,
secția civilă, prin Sentința civilă nr. 233 din 17 februarie 2011 a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, în
raport de dispozițiile art. 156 teza a II-a din Legea nr. 19/2000, în vigoare
la data emiterii deciziei a cărei anulare se solicită.
Astfel învestit,
Tribunalul București, secția a VIII-a civilă, conflicte de muncă și asigurări
sociale, prin Sentința civilă nr. 3388 din 10 aprilie 2012, a constatat
necompetența teritorială a acestei instanțe, a declinat competența în favoarea
Tribunalului Argeș și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a
trimis cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării
conflictului.
Pentru a hotărî
astfel, această din urmă instanță a reținut că întrucât Legea nr. 19/2000 a
fost abrogată începând cu data de 1 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare
a Legii nr. 263/2010, în speță, determinarea instanței competente se face în
raport de dispozițiile în materie ale legii noi, respectiv art. 154 din Legea
nr. 263/2010.
Prin legea nouă,
competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise
de casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului
Apărării Naționale, a Ministerului Administrației și Internelor și SRI) a fost
modificată în sensul că cererile în această materie se soluționează de către
instanța de la domiciliul reclamantului.
Normele de procedură
civilă sunt de imediată aplicare potrivit dispozițiilor art. 725 C. proc. civ.,
astfel că în raportat de norma de competență instituită prin legea nouă,
cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, competența de soluționare a cauzei
revine instanței de la domiciliul reclamantului, în speță Tribunalul Hunedoara.
Cu privire la
conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în
baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte
reține următoarele:
Cererea dedusă
judecății are natura unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei
în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, și anume Casa
de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Decizia contestată a
fost emisă la data de 14 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la
data de 17 februarie 2011.
Este adevărat că la
data emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, care prin
art. 156 prevedea că „Cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor
teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își
are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței
în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului”.
Legea nr. 19/2000 a
fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 1 ianuarie
2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data
sesizării instanței, și anume 17 februarie 2011, era în vigoare Legea nr.
263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.
Astfel, potrivit
alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva
CNPP, a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii
sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are
domiciliul sau sediul reclamantul”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași
articol, „Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul sau sediul pârâtul.”
Rezultă că, odată cu
intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare
a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care
sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului
Administrației și Internelor și SRI, s-a modificat în sensul că aceste cereri
se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la
dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de
procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de
competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr.
263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.
Față de
considerentele expuse, având în vedere că reclamantul O.N. are domiciliul în
Pitești, județul Argeș, competența soluționării acțiunii formulată de acesta
revine Tribunalului Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 14 septembrie 2012.
Procesat de GGC - LM