ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 727/2021
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 727/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra cauzei penale de față;
În baza actelor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 158/F din data de 20 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în Dosarul nr. x/2021 s-a admis sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București privind executarea mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate A..
În baza art. 109 raportat la art. 104 din Legea nr. 302/2004, republicată, s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 23.02.2021 de către autoritățile judiciare franceze împotriva persoanei solicitate A..
S-a dispus predarea persoanei solicitate către autoritățile din Republica Franceză, cu respectarea regulii specialității.
S-a dispus luarea măsurii arestării în vederea predării persoanei solicitate A., pe o durata de 30 zile, de la 20.08.2021 la 18.09.2021, inclusiv.
S-a constat că persoana solicitată A. a fost reținută și arestată în prezenta cauză, din 31.07.2021, ora 03:20 la zi.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:
Prin sesizarea nr. 608/II-5/2021 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, înregistrată pe rolul Curții de Apel București data de 31.07.2021 sub nr. x/2021, s-a solicitat punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către autoritățile franceze la data de 23.02.2021 cu privire la persoana solicitată A..
Prin încheierea din data de 31.07.2021 s-a dispus arestarea persoanei solicitate pe o durată de 30 de zile.
Curtea a constatat că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate îndeplinește condițiile de formă și conținut prevăzute de art. 87 din Legea nr. 302/2004. Acesta a fost emis în baza hotărârii judecătorești - mandat național de arestare emis de Tribunalul Judiciar din Nancy.
S-a reținut în sarcina persoanei solicitate faptul că a făcut parte dintr-o grupare organizată implicată în comiterea de furturi din depozite de metale. În noaptea de 23-24 februarie 2013, persoana solicitată ar fi încercat să sustragă bunuri dintr-un astfel de depozit.
La data de 24 februarie 2013, ora 0110, o patrulă a jandarmeriei a intervenit la gara SNCF unde un localnic a semnalat zgomote provenind de la locul de depozitare a metalelor. De la locul faptei au fugit trei persoane.
Jandarmii au observat că peretele din placaj a fost tăiat pentru a se putea ajunge la tamburii de cablu, fiind descoperite mai multe instrumente destinate să servească la comiterea furtului.
Faptele imputate persoanei solicitate au fost încadrate în dispozițiile art. 311-9 alin. (1), art. 311-1, art. 132-71 din C. pen. francez și pedepsite de art. 311-9 alin. (1), art. 311-14, art. 311-15 din C. pen. francez - tentativă de furt prin efracție dintr-un domiciliu sau dintr-un loc destinat depozitării de fonduri, valori, mărfuri sau materiale și comisă în reuniune și art. 450-1, 450-3 și 450-5 din C. pen. francez - participare la o asociere de infractori, în vederea pregătirii de delicte.
Infracțiunile ce fac obiectul urmăririi penale și judecății desfășurate de către autoritățile judiciare franceze sunt sancționate cu pedepse privative de libertate a căror durată maximă este mai mare de 3 ani, nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 302/2004, republicată, condiție care este însă îndeplinită, întrucât faptele respective sunt incriminate și de legea penală română și, totodată, nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Prin declarația dată în fața curții de apel, persoana solicitată a învederat că nu este de acord să fie predată autorităților franceze, întrucât nu a comis faptele imputate.
Autoritatea judiciară de executare are obligația generală de a executa orice mandat european de arestare pe baza principiului recunoașterii reciproce și în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre.
Obligația generală de executare este limitată de motivele de neexecutare obligatorie și facultativă, și anume motivele de refuz, acestea fiind singurele pe care autoritatea judiciară de executare le poate invoca ca temei de neexecutare. În ceea ce privește motivele de neexecutare facultativă, autoritatea judiciară de executare nu le poate invoca decât pe cele care sunt transpuse în legislația sa națională.
Așadar, în acest context, s-a reținut că instanța de executare nu are posibilitatea de a evalua temeinicia acuzației penale formulate împotriva persoanei solicitate, apărările sub acest aspect urmând a fi formulate în fața autorităților judiciare franceze.
Împotriva Sentinței penale nr. 158/F din data de 20 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în Dosarul nr. x/2021 (2369/2021)persoana solicitată A. a formulat contestație, solicitând respingerea sesizării privind executarea mandatului european de arestare, întrucât este nevinovat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței contestate, atât prin prisma motivelor invocate de persoana solicitată A., cât și din oficiu, sub toate aspectele, Înalta Curte constată contestația ca fiind nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 84 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea și predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecății sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranță privative de libertate.
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce, în conformitate cu dispozițiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Rațiunea mandatului european de arestare constă în necesitatea de a se asigura garanția că infractorii nu se pot sustrage justiției, acesta reprezentând instrumentul de aducere a persoanei solicitate în fața justiției statului emitent, pentru instrumentarea procedurilor penale.
În considerarea acestor principii, Curtea de Apel București a constatat îndeplinite condițiile de validitate și condițiile de fond pentru executarea mandatului european de arestare, fiind întocmit în conformitate cu formularul din anexa 1 a Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.
De asemenea, se constată că nu au fost formulate obiecții privind identitatea persoanei solicitate, iar din actele dosarului nu rezultă existența vreunuia dintre motivele obligatorii de refuz al executării mandatului european de arestare prevăzute de art. 98 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.
Infracțiunile ce fac obiectul urmăririi penale și judecății desfășurate de către autoritățile judiciare franceze sunt sancționate cu pedepse privative de libertate a căror durată maximă este mai mare de 3 ani, nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 302/2004, republicată, condiție care este însă îndeplinită, întrucât faptele respective sunt incriminate și de legea penală română și, totodată, nu este incident niciun motiv de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată.
Raportat la infracțiunile presupus a fi săvârșite de persoana solicitată, în acord cu prima instanță, Înalta Curte constată că nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art. 97 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 302/2004, republicată, astfel nefiind necesară verificarea condiției dublei incriminări, dar și de art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată, condiție care este însă îndeplinită, întrucât faptele respective sunt incriminate și de legea penală română.
Totodată, persoana solicitată a fost audiată de curtea de apel ocazie cu care a arătat că nu este de acord sa fie predată autorității judiciare emitente a mandatului european de arestare, întrucât este nevinovat.
Nevinovăția invocată de persoana solicitată nu pot constitui motiv opțional de refuz al executării mandatului european de arestare.
Așadar, respingerea cererii de executare a unui mandat european de arestare pentru acest motiv ar trebuie să aibă la bază împrejurări speciale care să justifice un astfel de refuz. Or, în cauză nu s-a făcut dovada existenței unor astfel de împrejurări.
În consecință, Înalta Curte constată că sentința contestată este legală și temeinică, în cauză fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, privind executarea mandatului european de arestare emis de către autoritățile judiciare franceze, nefiind incident niciunul din motivele obligatorii sau opționale de refuz al executării.
Totodată, opțiunea instanței pentru luarea măsurii arestării provizorii în vederea predării către autoritățile din Franța, iar nu a unei alte măsuri mai blânde, a fost determinată de caracterul urgent și de necesitatea împiedicării sustragerii persoanei solicitate procedurilor judiciare în curs în stadiul emitent, față de circumstanțele concrete ale cauzei și în lipsa unor elemente concrete, în raport, cu care să se aprecieze că o măsură mai ușoară este suficientă pentru realizarea scopului pentru care a fost dispusă.
Față de natura infracțiunilor menționate în mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, având în vedere durata pedepsei privative de libertate care se poate aplica pentru infracțiunile pentru care este cercetată persoana solicitată, Înalta Curte apreciază că punerea în executare a mandatului european de arestare cu consecința arestării și predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare franceze este pe deplin justificată.
Înalta Curtea reține, așadar, că sunt îndeplinite condițiile privind predarea persoanei solicitate, că nu este incident niciunul dintre motivele de refuz de executare și, ținând seama de toate împrejurările cauzei și de necesitatea executării mandatului european de arestare, în virtutea principiului recunoașterii reciproce a deciziilor judiciare și a încrederii reciproce între autorități judiciare pe care se fundamentează instituția mandatului european de arestare, constată că în cauză sunt îndeplinite dispozițiile Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 158/F din data de 20 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în Dosarul nr. x/2021.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1012 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinței penale nr. 158/F din data de 20 august 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, în Dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 1012 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 august 2021.