ÎCCJ, Secția penală

Asupra conflictului negativ de competență de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 15.09.2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Brașov în Dosarul nr. x/2021, a admis excepția de necompetență teritorială a acestei instanțe, invocată de inculpatul A., în procedura de cameră preliminară.

S-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B. și C. S.R.L., în favoarea Tribunalului București.

Analizând excepția invocată, s-au reținut următoarele:

La data de 6.07.2021, pe rolul Tribunalului Brașov s-a înregistrat cauza privind pe inculpații A., B. și S.C. C. S.R.L., trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În sarcina inculpaților, s-au reținut următoarele:

În perioada 2018 - 2019 inculpatul A., a acționat împreună cu soția sa, B., ambii în numele C. S.R.L. (în continuare C., la acel moment D. SRL), unde inculpatul a îndeplinit calitățile de asociat (25%) și administrator (începând din 23.04.2019), au indus în eroare pe reprezentanții persoanei vătămate E. S.A., prin încheierea contractului de vânzare cumpărare având ca obiect 9 autorulote F., cu seriile de caroserie x și a contractului de leasing financiar referitor tot la aceste autorulote între C. și E. S.A., cu ocazia obținerii unei finanțări similare afacerii de tipul "sell and leaseback" de către C. de la E., în valoare totală de 3.001.002,03 RON, iar în acest context A. a folosit 12 înscrisuri false, respectiv 9 facturi de livrare a autorulotelor de la C. către E., 1 Contract de vânzare nr. x/25.03.2019, adresa datată 26.03.2019 și protocolul de recepție datat 25.03.2019 privind intrarea în posesia efectivă a autorulotelor de către C. prin care se atesta în fals că C. deținea în proprietate și posesie efectivă cele 9 autorulote la momentul vânzării, transmiterii proprietății și preluării în leasing, în scopul obținerii pentru sine a folosului patrimonial injust, și pricinuind o pagubă totală de 3.001.002,03 RON persoanei vătămate E. S.A.

Referitor la inculpata C. S.R.L. (în continuare C., la acel moment D. SRL), prin intermediul lui A. și B. care au acționat în numele său, a indus în eroare pe persoana vătămată E. S.A., prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect 9 autorulote F. și a contractului de leasing financiar referitor tot la aceste autorulote între C. și E. S.A., cu ocazia obținerii unei finanțări similare afacerii de tipul "sell and leaseback" de către C. de la E., în valoare totală de 3.001.002,03 RON, iar în acest context C. a folosit 14 de înscrisuri false, respectiv 9 facturi de livrare a autorulotelor de la C. către E., 1 Contract de vânzare nr. x/25.03.2019, 1 contract de leasing din 25.03.2019, adresa datată 26.03.2019, Anexa B la contractul de leasing financiar - procesul-verbal de predare-primire bun din data de 25.03.2019 și protocolul de recepție din data de 25.03.2019 privind intrarea în posesia efectivă a autorulotelor de către C. prin care se atesta în fals că C. deținea în proprietate și posesie efectivă cele 9 autorulote la momentul vânzării, transmiterii proprietății și preluării în leasing, în scopul obținerii pentru sine a folosului patrimonial injust, și pricinuind o pagubă totală de 3.001.002,03 RON persoanei vătămate E. S.A.

În procedura de cameră preliminară au fost invocate de inculpatul A. cereri și excepții, una dintre acestea referindu-se în mod expres la competența materială și teritorială a Tribunalului Brașov, care nu a fost respectată în faza de urmărire penală și, în mod greșit, a fost sesizat Tribunalul Brașov cu rechizitoriu, în condițiile în care faptele au fost comise în București, locuința inculpaților era în București, sediul persoanei vătămate fiind tot în București

Art. 41 alin. (5) din C. proc. pen. prevede că, ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) se aplică în cazul în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan ori urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea acestei ordini.

În cazul de față, s-a reținut că, locul săvârșirii infracțiunii este mun. București, atât pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cât și pentru infracțiunea de înșelăciune (locul în care s-a încheiat contractul de prestări servicii la data de 7.05.2013, dată la care s-a realizat și inducerea în eroare a părții civile), locul unde a fost prins suspectul- mun. București, locuința suspectului persoană fizică, ori după caz, sediul persoanei juridice, la momentul la care a săvârșit fapta - mun. București.

S-a constatat că, potrivit art. 41 alin. (5) din C. proc. pen., în condițiile în care activitatea infracțională dedusă judecății, conform actului de sesizare, s-a desfășurat și pe raza de competență a acestei instanțe, fiind astfel inutilă o analiză a criteriului de competență din perspectiva dispozițiilor art. 41 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen. (urmărirea penală s-a efectuat cu nerespectarea ordinii prev. la art. 41 alin. (1) lit. a) - d).

Prin încheierea penală din 8 octombrie 2021 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului București, secția I penală, în Dosar nr. x/2020, în temeiul art. 346 alin. (6) din C. proc. pen., art. 50 alin. (1) și (3) C. proc. pen. rap. la art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., cu referire la la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (4) din C. proc. pen., a fost admisă excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București.

În temeiul art. 50 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 41 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (4) din C. proc. pen., s-a declinat în favoarea instanței competente material și teritorial, respectiv Tribunalul Brașov cauza privind pe inculpații A., B. și C. S.R.L. trimiși în judecată prin Rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov.

În temeiul dispozițiilor art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., s-a constatat ivit conflictul negativ de competență și a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.

S-au reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 342 din C. proc. pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Conform dispozițiilor art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., competența după teritoriu se determină, în ordine, de: a) locul săvârșirii infracțiunii; b) locul în care a fost prins suspectul sau inculpatul; c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul la care a săvârșit fapta; d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

De asemenea, s-a reținut de către Tribunalului Brașov că activitatea infracțională de inducere în eroare a persoanei vătămate E. și de plăsmuire a contractului de leasing s-au realizat în parte pe raza de competență a Tribunalului Brașov, fiind vorba aici de acțiunea de semnare a contractului de leasing, acțiune urmată de trimiterea contractului astfel semnat în mun. București, la sediul societății de leasing unde a fost ulterior semnat de reprezentanții acestei entități. Aceeași stare de fapt s-a reținut și în legătură cu contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 25.03.2019 între aceleași părți.

Mai mult, judecătorul de cameră preliminară a constatat că celelalte documente pretins plăsmuite de către inculpați au fost întocmite în materialitatea lor (concepere, semnare) tot pe raza de competență a Tribunalului Brașov.

Astfel, în vederea încheierii contractului de leasing, conform actului de sesizare, inculpații au pus la dispoziția persoanei vătămate E. o serie de înscrisuri, acțiune care a precedat semnarea contractului de leasing în condițiile arătate mai sus, fiind vorba aici de facturi proforme, proces-verbal de predare primire bun, protocol de recepție etc.

Ori, este lesne de observat faptul că aceste înscrisuri, precum factura proformă, semnate de inc. B. și A. la data de 07.03.2019, sunt emise de furnizorul S.C. D.

Mai mult, procesul-verbal de predare primire a vehiculelor care au făcut ulterior obiectul contractului de leasing, precum și protocolul de recepție au fost semnate de inc. B. la data de 25.03.2019 în localitatea Brașov, aspect inserat chiar în cuprinsul acestor înscrisuri aflate la dosar.

Este adevărat că în rechizitoriu nu s-a menționat faptul că factura proformă, procesul-verbal de predare primire și protocolul de recepție au fost întocmite în jud. Brașov, însă acest lucru rezultă cu prisosință nu numai modul de lucru prezentat de martori (documentele erau întocmite de reprezentanții D. în Brașov, după care le expediau la București societății de leasing), ci din chiar cuprinsul acestor înscrisuri în care se menționează că au fost întocmite la sediul societății D. de pe raza jud. Brașov.

Concluzionând, judecătorul de cameră preliminară a reținut că activitatea infracțională constând în conceperea și semnarea înscrisurilor precum facturi proforme, proces-verbal de predare primire și protocolul de recepție, precum și semnarea efectivă a contractului de leasing și a contractului de vânzare cumpărare, înscrisuri cu privire la care procurorul afirmă că au fost plăsmuite, s-a desfășurat pe raza jud. Brașov.

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost investită cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul București și Tribunalul Brașov.

Din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Dispozițiile art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. instituie o ordine de preferință din rațiuni de ordin organizatoric, dar și pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, stabilind următoarele criterii pentru determinarea competenței teritoriale a instanțelor judecătorești:

a) locul unde a fost săvârșită infracțiunea;

b) locul unde a fost prins suspectul sau inculpatul;

c) locuința suspectului sau inculpatului persoană fizică ori, după caz, sediul inculpatului persoană juridică, la momentul săvârșirii faptei;

d) locuința sau, după caz, sediul persoanei vătămate.

Prin "locul săvârșirii infracțiunii" se înțelege locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia (art. 41 alin. (2) din C. proc. pen.).

În cauză, inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul din 01.07.2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov în Dosarul nr. x/2021, care a sesizat Tribunalul Brașov cu faptele săvârșite de inculpații:

- A., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în modalitatea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 2561 din C. pen.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (12 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.,

- B., trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în modalitatea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 2561 din C. pen.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., și

C. S.R.L., trimisă în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:

- înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în modalitatea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen. cu aplicarea art. 2561 din C. pen.

- fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (13 acte materiale), cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Din perspectiva primului criteriu enumerat de legiuitor, se constată, din examinarea actelor de urmărire penală că, sub aspectul locului săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală, și fals în înscrisuri sub semnătură privată este și locul în care facturile pro forma/procesul-verbal de primire-predare bunuri/protocol de recepție au fost întocmite ori locul în care au fost semnate contractele de vânzare cumpărare și de leasing cu persoana vătămată E. S.A., fiind evident vorba de sediul societății inculpate, care, potrivit actului de sesizare, s-a aflat în perioada 2009 - 2019, adică perioada faptelor comise împotriva E. S.A., în com. Prejmer, str. x, Brașov.

De asemenea, din declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale (martorii G. și H.) a rezultat cu evidență faptul că semnarea documentelor de către reprezentanții societății inculpate S.C. D. (cum ar fi contractele de leasing și de vânzare-cumpărare) nu se realiza la sediul E. S.A. din București, ci pe raza mun. Brașov, ulterior aceste documente fiind preluate de martori și predate societății de leasing care, prin reprezentanții săi, proceda la semnarea acestor contracte.

Prin urmare, raportat la primul criteriu de stabilire a competenței teritoriale, reglementat de art. 41 alin. (1) cu referire la art. 41 alin. (2) din C. proc. pen., Tribunalul Brașov este instanța în a cărei circumscripție teritorială au fost săvârșite infracțiunile.

Înalta Curte reține că cele patru criterii determinative de competență, stabilite de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen., au o valoare similară, enumerarea lor indicând doar o ordine de preferință în situația în care două sau mai multe instanțe sunt sesizate simultan (art. 41 alin. (5) din C. proc. pen.); dacă nu există o sesizare simultană, ceea ce stabilește competența teritorială este prioritatea, adică prima sesizare.

Prin urmare, în raport de criteriile legale reglementate de art. 41 alin. (1) din C. proc. pen. rezultă că, în cauză, competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații A., B. și C. S.R.L. revine instanței în raza căreia se află locul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată reținută în sarcina acestora, respectiv Tribunalul Brașov, care este și organ judiciar prim sesizat.

Față de considerentele mai sus-arătate, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații B., A., C. S.R.L. în favoarea Tribunalului Brașov, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe inculpații B., A., C. S.R.L. în favoarea Tribunalului Brașov, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2021.

GGC - NN