ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 12 octombrie 2021, sub nr. x/2021, contestatorii A., B. și C. au solicitat să se constate întrerupt cursul justiției în Dosarul nr. x/2021, aflat în procedura de cameră preliminară, în care inculpații au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 229 din C. pen.

În motivarea cererii, au arătat că, la data de 17 august 2021, au formulat cereri și excepții în procedura camerei preliminare și, până în prezent, nu s-a fixat termen pentru soluționarea acestora, judecându-se doar cererile privind măsurile preventive de către diferite instanțe, împrejurare ce reprezintă, în opinia inculpaților, o veritabilă întrerupere a cursului justiției, întrucât afectează realizarea scopului procesului penal, respectiv identificarea, cu celeritate, a săvârșirii faptelor penale și a făptuitorilor, precum și tragerea la răspundere a acestora.

Examinând cererea formulată, Înalta Curte urmează să o respingă ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (4) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție soluționează conflictele de competență în cazurile în care este instanța superioară comună instanțelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiției este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în cazurile prevăzute de lege.

Făcând un examen doctrinar, dar jurisprudențial, s-a constatat că se ivește un caz de întrerupere a cursului justiției dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

a) există o încălcare a normelor referitoare la competența funcțională a instanței judecătorești fie ca urmare a unei erori judiciare, fie ca urmare a unei erori de interpretare;

b) încălcarea a fost realizată de către o instanță de judecată sesizată cu soluționarea unei cauze;

c) încălcarea normelor procedural penale conduce la o sesizare nelegală a unei alte instanțe sau chiar a instanței care a încălcat norma procedural penală respectivă;

d) rezultatul nerespectării normelor de procedură penală este imposibilitatea soluționării cauzei prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, prin inaplicabilitatea vreunei alte dispoziții legale referitoare la declinarea competenței, conflictul de competență.

În doctrina juridică s-a menționat că întreruperea cursului justiției este o situație excepțională care constituie o împiedicare a desfășurării normale a procesului penal; de exemplu, o astfel de situație excepțională se produce în cazul desesizării organului judiciar, fără pronunțarea unei soluții legale și fără ca dosarul să fie preluat de un alt organ, sesizat în acest scop (Încheierea nr. 98 din data de 17 februarie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020).

Sintetizând istoricul cauzei, se constată că, la data de 06 august 2021, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Galați sub nr. x/2021, Rechizitoriul nr. x al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați prin care au fost trimiși în judecată, printre alții, inculpații A., B. și C. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 229 din C. pen.

La aceeași dată, s-a înregistrat și Dosarul nr. x/2021 ce are ca obiect măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară.

Ulterior, prin încheierea din camera de consiliu din data de 29 septembrie 2021 a Judecătoria Galați, s-a admis cererea de abținere formulată de doamna judecător D., desemnată să soluționeze prezenta cauză.

Prin Adresa nr. x/2021 din data de 29 septembrie 2021, Judecătoria Galați a sesizat Tribunalul Galați în vederea desemnării unei alte instanțe pentru soluționarea cauzei având ca obiect săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 229 din C. pen., întrucât judecătorii secției penale, respectiv domnii judecători E., F., G., H. și D. au avut calitatea de judecători de drepturi și libertăți în cauză, iar completul căruia i-a fost repartizată cauza (CP10n - judecător I.) a fost desființat începând cu data de 29 septembrie 2021.

De asemenea, s-a mai arătat că, la data de 29 septembrie 2021, cauza a fost repartizată ciclic completului penal 11. Ulterior, doamna judecător D., președintele completului penal 11 a formulat cerere de abținere, aceasta fiind admisă, iar prin rezoluția președintelui secției penale s-a dispus înaintarea cauzei la Tribunalul Galați.

Astfel, prin încheierea din data de 30 septembrie 2021, Tribunalul Galați a constatat imposibilitatea temporară de soluționare a cauzei aflate pe rolul Judecătoriei Galați, având în vedere că din verificarea organigramei Judecătoriei Galați și a situației ocupării posturilor de judecător, se constată că la acest moment se află în schema funcțională cinci judecători (completul CP10 - judecător I., cel căruia i-a fost repartizată cauza inițial a fost desființat la data de 29 septembrie 2021), dar aceștia sunt incompatibili să soluționeze cauza, întrucât anterior au avut calitatea de judecător de drepturi și libertăți.

Ca atare, în baza art. 68 alin. (9) din C. proc. pen., s-a desemnat Judecătoria Târgu Bujor pentru soluționarea Cauzei nr. x/2021.

Dosarul nr. x/2021 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Târgu Bujor la data de 04 octombrie 2021, fiind înregistrat și Dosarul nr. x/2021 ce are ca obiect măsuri și excepții dispuse de judecătorul de cameră preliminară.

Din cele ce preced, se poate observa că întreruperea cursului justiției are ca premisă existența unei cauze pe rolul unei instanțe de judecată și al cărei curs nu a fost finalizat, ipoteză care nu se regăsește în situația de față. Potrivit celor afirmate în scris de inculpați, în sensul să se constate întreruperea cursului justiției într-o cauză care, se află spre soluționare, pe rolul Judecătoriei Târgu Bujor, Înalta Curte reține că din perspectiva art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. nu există un curs al justiției a cărui cauză de întrerupere să fie examinată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin urmare, Înalta Curte reține că în cauză, niciuna dintre cerințele art. 40 alin. (4) din C. proc. pen. nu este îndeplinită, nefiind reținute elemente de natură să conducă la existența vreunui caz de întrerupere a cursului justiției unei cauze care să fie examinată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ca atare, față de cele ce preced, va respinge ca inadmisibilă cererea de constatare a întreruperii cursului justiției formulată de contestatorii A., B. și C.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obligat contestatorii la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatori, în cuantum de câte 313 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de constatare a întreruperii cursului justiției formulată de contestatorii A., B. și C.

Obligă contestatorii la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru contestatori, în cuantum de câte 313 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 octombrie 2021.

GGC - NN