ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din data de 14 septembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, s-a dispus înaintarea cauzei având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanței nr. 1354/P/2018 din data de 19.01.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 340 C. proc. pen., la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării cererii de abținere formulate de judecătorii din cadrul secției penale a Curții de Apel Galați.

Instanța a dispus această soluție prin raportare la art. 68 alin. (8) C. proc. pen., având în vedere cererea de abținere formulată de toți judecătorii din cadrul secției penale a Curții de Apel Galați, în a participa la soluționarea cauzei, dată fiind calitatea de vicepreședinți ai Curții de Apel Galați a celor doi intimați, B. și C., urmând ca, în măsura admiterii cererii, să se procedeze conform dispozițiilor art. 68 alin. (91) C. proc. pen. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 20 septembrie 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind stabilit, în mod aleatoriu, pentru data de 23 septembrie 2021. Potrivit art. 68 alin. (8) C. proc.

pen., când pentru soluționarea abținerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiași instanțe sau, în cazul instanțelor organizate pe secții, din cadrul aceleiași secții și nici din cadrul unei secții cu aceeași specializare, cererea se soluționează de un judecător de la instanța ierarhic superioară. Prevederile alin. (91) ale aceluiași articol stabilesc că, în cazul în care se admite abținerea sau recuzarea, dacă instanța competentă pentru soluționarea cauzei este organizată pe secții și nu se poate desemna un judecător de la secția corespunzătoare a acestei instanțe, soluționarea cauzei se realizează de o altă secție a aceleiași instanțe, care are aceeași specializare.

Dacă nu există o secție cu aceeași specializare, judecătorul de la instanța ierarhic superioară desemnează o altă instanță egală în grad cu instanța în fața căreia s-a formulat declarația de abținere sau cererea de recuzare, din circumscripția aceleiași curți de apel sau din circumscripția unei curți de apel învecinate. În speță, Înalta Curte a fost învestită, în baza dispozițiilor art. 68 alin. (8) C. proc. pen., cu soluționarea cererii de abținere formulate de toți judecătorii din cadrul secției penale a Curții de Apel Galați, în Dosarul nr. x/2021, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. și art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, motivul invocat în susținerea acesteia vizând împrejurarea că intimații din dosarul menționat sunt vicepreședinți ai instanței pe rolul căreia se află înregistrată cauza.

Examinând cererea de abținere formulată, prin raportare la motivele invocate, Înalta Curte constată că aceasta nu este întemeiată, pentru considerentele arătate în continuare. Potrivit art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., judecătorul este incompatibil dacă există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea acestuia este afectată. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială. Imparțialitatea instanței presupune, conceptual, lipsa oricărei prejudecăți sau idei preconcepute cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în cadrul unui proces.

Jurisprudența instanței europene relevă, însă, că imparțialitatea magistratului trebuie evaluată atât sub aspect subiectiv, cât și sub aspect obiectiv. Astfel, din perspectiva criteriului subiectiv, se impune a se determina dacă convingerile personale ale unui judecător pot influența soluționarea unei anumite cauze, statuându-se, de principiu, că "imparțialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară". Din perspectiva criteriului obiectiv, trebuie determinat dacă judecătorul oferă garanții suficiente pentru a exclude orice bănuială legitimă în privința sa. În acest din urmă sens, aparențele prezintă o anumită importanță în raport cu încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire publicului, într-o societate democratică și, în primul rând, acuzatului în cadrul unui proces penal.

Optica unei părți în proces trebuie luată în considerare, chiar dacă aceasta nu are caracter decisiv, esențial fiind ca temerile celui interesat să fie nu doar invocate, ci și justificate în mod obiectiv. Înalta Curte constată că Dosarul nr. x/2021, înregistrat pe rolul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, are ca obiect plângerea formulată de petentul A., în conformitate cu dispozițiile art. 340 C. proc. pen., împotriva Ordonanței nr. 1354/P/2018 din data de 19.01.2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. În contextul concret al cauzei, argumentul invocat în susținerea declarației de abținere formulate de judecătorii din cadrul secției penale a Curții de Apel Galați se referă la calitatea celor doi intimați, B. și C., respectiv vicepreședinți ai acestei instanțe.

Din perspectiva criteriilor anterior menționate, impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în analiza criteriului subiectiv al conceptului de imparțialitate a instanței, se constată însă că argumentul invocat în susținerea cererii supuse examinării nu este de natură să creeze o suspiciune rezonabilă cu privire la imparțialitatea judecătorilor secției penale a Curții de Apel Galați în cauza ce formează obiectul Dosarului nr. x/2021, în condițiile art. 64 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. Prin urmare, constatându-se că motivul invocat prin declarația de abținere nu susține existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorilor secției penale a Curții de Apel Galați, se apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) din C. proc.

pen. În considerarea acestor argumente, cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, urmează a fi respinsă, context în care nu se impune a se face aplicarea dispozițiilor art. 68 alin. (91) din C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Respinge cererea de abținere formulată de judecătorii din cadrul Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2021, având ca obiect plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanței nr. 1354/P/2018 din data de 19 ianuarie 2021 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 septembrie 2021. GGC - NN