ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7591/2012
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7591/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului
de competență constată următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj la data de 4 februarie 2011, reclamantul
R.G.G. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Ministerului Administrației
și Internelor, anularea deciziei de recalculare a pensiei din 27 decembrie 2010
și menținerea privind pensia de serviciu precum și plata sumei reprezentând diferența
dintre pensii.
Tribunalul Dolj,
secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 3810 din 18 martie
2011 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București,
secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
S-a reținut că
în cazul conflictelor de asigurări sociale, competența teritorială este reglementată,
de art. 155 și art. 156 din Legea nr. 19/2000, în favoarea instanței în a cărei
rază teritorială își are sediul pârâtul.
Tribunalul București,
secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă
nr. 7833 din 2 octombrie 2012, a admis excepția de necompetență teritorială. A declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. A înaintat dosarul
Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ
de competență.
S-a reținut, în
raport de data formulării acțiunii că împrejurarea că Legea nr. 119/2010, în temeiul
căreia a fost emisă decizia contestată, trimite, în privința procedurii de contestare,
la dispozițiile Legii nr. 19/2000 nu constituie un argument pentru stabilirea competenței
jurisdicționale
În baza unui act
normativ abrogat la data promovării acțiunii în justiție. Pe de altă parte, nu a
fost găsit relevant faptul că Legea nr. 19/2000 era în vigoare la data emiterii
deciziei contestate câtă vreme la data formulării contestației respectivul act normativ
era abrogat printr-o lege care instituie o normă de competență teritorială de imediată
aplicare.
Prin urmare, s-a
constatat că instanța competentă teritorial este cea determinată conform art. 154
alin. (1) din Legea nr. 263/2010, deci instanța de la domiciliul ori sediul reclamantului.
Regulatorul de
competență urmează a fi pronunțat în favoarea Tribunalului Dolj, în considerarea
argumentelor ce succed.
În stabilirea
instanței competentă teritorial să soluționeze prezenta cauză, trebuie corect interpretate
dispozițiile legale ce vizează aplicarea legilor în timp, în funcție de succesiunea
acestora.
Astfel, este adevărat
că art. 156 din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei
anulare se solicită, prevedea că se adresează instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul sau sediul reclamantul, cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S.
sau împotriva caselor teritoriale de pensii, celelalte cereri adresându-se instanței
în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Textul menționat
mai sus a fost însă abrogat expres prin art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice.
Prin dispozițiile
cuprinse la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a reglementat competența
de soluționare a cererilor îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale
de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale, prevăzându-se că acestea se
adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.
Aceste prevederi
reprezintă o derogare de la dispozițiile alin. (2) al textului de lege menționat,
conform cărora "celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială
își are domiciliul sau sediul pârâtul", de natură a facilita accesul la instanță
al persoanelor îndreptățite.
Trebuie precizat
totodată că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea
de case de pensii sectoriale, care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor
structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale,
Ministerul Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, structuri
care au fost desființate și ale căror atribuții, potrivit art. 135 din lege, sunt
stabilite prin hotărâre de Guvern.
În ceea ce privește
aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 263/2010 unei acțiuni formulate după intrarea
actului normativ în vigoare, dar care privește o decizie emisă în baza legii vechi,
respectiv Legea nr. 119/2010, se reține că potrivit art. 725 alin. (1) C. proc.
civ., care reprezintă dreptul comun în materie (art. 156 din Legea nr. 263/2010
stipulează că prevederile legii, referitoare la jurisdicția asigurărilor sociale,
se completează cu dispozițiile C. proc. civ.), dispozițiile legii noi de procedură
se aplică din momentul intrării ei în vigoare, inclusiv proceselor în curs de judecată
începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege.
În considerarea
celor ce preced, având în vedere că reclamantul are inclusiv domiciliul procesual
ales în județul Dolj, competența soluționării acțiunii formulată de acesta revine
Tribunalului Dolj.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalui Dolj.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică astăzi, 12 decembrie 2012.