ÎCCJ, Decizia nr. 219/2021
ÎCCJ, Decizia nr. 219/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin Încheierea nr. 5 din data de 20 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, în baza art. 459 alin. (5) raportat la art. 452 din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentul A. împotriva Încheierii nr. 54 pronunțată în camera de consiliu din data de 16.07.2018 de judecătorul de cameră preliminară al Curții de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018, iar în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. a obligat revizuentul la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare din prezenta cale de atac.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că prin cererea adresată inițial Înaltei Curți de Casație și Justiție și înaintată spre competentă soluționare Curții de Apel Suceava pe rolul căreia a fost înregistrată sub nr. x/2019 din data de 28.11.2019, revizuentul A. a solicitat revizuirea încheierii judecătorului de camera preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava, pronunțată în dosar penal nr. x/2018
Prin Încheierea penală nr. 54 din data de 16 iulie 2018 a Curții de Apel Suceava, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația formulată de inculpatul A. împotriva Încheierii nr. 160 din 15 iunie 2018 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava pronunțată în Dosar nr. x/2018, prin care, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava, în baza disp. art. 347 din C. proc. pen. raportat la art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., a admis contestația formulată de inculpatul contestator A., împotriva încheierii camerei de consiliu din data de 02 mai 2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Vatra Dornei, a desființat în totalitate încheierea atacată și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Vatra Dornei - judecător de cameră preliminară; prin încheierea din data de 02.05.2018 pronunțată în Dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Vatra Dornei, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vatra Dornei, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, privind pe inculpatul A., trimis în judecată, sub control judiciar, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de "distrugere" prev. de art. 253 alin. (1) din C. pen. și a unei infracțiuni de "tulburarea ordinii și liniștii publice" prev. de art. 371 din C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., părți civile fiind Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare Broșteni, Inspectoratul de Poliție Județean Suceava, B. și C., prin reprezentant legal D. și, pe cale de consecință, a dispus începerea judecății cauzei.
Cu privire la revizuire, Curtea de Apel Suceava a reținut că cele două cazuri invocate, prevăzute la alin. (1) lit. a) și f) ale art. 453 din C. proc. pen., pot fi invocate ca motive de revizuire numai în favoarea persoanei condamnate sau a celei față de care s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, iar revizuentul nu s-a prezentat în instanță pentru a da lămuriri cu privire la hotărârea a cărei revizuire se solicită.
S-a apreciat că sancțiunea este respingerea cererii, ca inadmisibilă, conform art. 459 alin. (3) lit. e) din C. proc. pen., cu atât mai mult cu cât, prin încheierea criticată nu s-a analizat fondul cauzei, deoarece este pronunțată în procedura de cameră preliminară și nu implică stabilirea existenței faptei și a vinovăției în accepțiunea prevederilor art. 396 din C. proc. pen.
II. Împotriva acestei încheieri revizuentul A. a formulat o cale de atac "recurs".
Prin Încheierea nr. 345 din 16 iunie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de revizuentul A. împotriva Încheierii nr. 5 din data de 20 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.
Pentru a dispune astfel, Înalta Curte, secția penală, a reținut că a fost sesizată cu calea de atac intitulată "recurs" formulată de petentul A. împotriva unei încheieri definitive, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de acesta împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară al Curții de Apel Suceava prin care i-a fost respinsă contestația formulată împotriva Încheierii nr. 160 din 15 iunie 2018 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Suceava.
Or, potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (7) din C. proc. pen. sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea, nefiind reglementată posibilitatea exercitării unei căi de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în materia revizuirii, în procedura admisibilității în principiu.
III. Împotriva acestei încheieri a formulat apel petentul A..
Prin Decizia penală nr. 136 din data de 07 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 345 din 16 iunie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență că, în conformitate cu dispozițiile art. 408 alin. (1) din C. proc. pen., sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, încheierile pot fi atacate cu apel numai odată cu sentința, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu apel.
Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a mai reținut și că a fost sesizat cu apelul declarat de A. împotriva Încheierii penale nr. 345 din 16 iunie 2020 a Înaltei Curți, hotărâre definitivă prin care a fost respins recursul formulat de petent împotriva Încheierii nr. 5 din data de 20 ianuarie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, nesusceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.
IV. Împotriva Deciziei penale nr. 136 din data de 07 septembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, a formulat recurs petentul A..
Prin Decizia penală nr. 92 din data de 5 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 136 din data de 07 septembrie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență că, potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicarea a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen. și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale "Legea nouă se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepțiile prevăzute în cuprinsul prezentei legi", iar potrivit dispozițiilor art. 8 din aceeași lege "Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor și condițiilor de exercitare ale acestora, prevăzute de legea nouă."
Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat că A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva Deciziei penale nr. 136 din data de 07 septembrie 2020, pronunțate în Dosarul nr. x/2020, prin care a fost soluționat anterior apelul formulat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 345 din 16 iunie 2020 pronunțată în Dosarul nr. x/2019 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.
S-a reținut că în cauză, A. a exercitat o cale de atac care nu mai este prevăzută de legislația procesual penală împotriva unei hotărâri nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Prin urmare, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 136 din data de 07 septembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
V. Împotriva Deciziei penale nr. 92 din data de 05 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2021, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, la data de 25 mai 2021, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu, la data de 28 iunie 2021, dată la care reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac ce formează obiectul dosarului, pentru argumentele consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate de petentul A., constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Din perspectiva principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.
Astfel, revine părții interesate obligația sesizării instanțelor de judecată în condițiile legii, prin exercitarea căilor de atac apte a provoca un control judiciar al hotărârii atacate.
Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora cu respectarea dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse controlului judiciar, termenele de declarare și cazurile în care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a fost sesizată cu recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 92 din 05 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2021, prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 136 din data de 07 septembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020.
Or, hotărârea prin care s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de către petentul A. are caracter definitiv, nefiind susceptibilă de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare.
C. proc. pen. reglementează hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.
Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.
Prin urmare, se constată că, în cauză, petentul A. a exercitat calea de atac a recursului, cale de atac care nu mai este prevăzută în actuala reglementare a C. proc. pen., împotriva unei hotărâri definitive, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.
Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, reține că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Față de considerentele ce preced, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 92 din data de 05 aprilie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 92 din data de 05 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2021.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 iunie 2021.