- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 13 martie 2007
- Stat pârât
- CZE
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Stanova împotriva Cehiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA A CINCEA DECIZIE Cerere nr. 24828/03 prezentată de Božena STAKOVÁ împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), care are loc la 13 martie 2007 într-o cameră compusă din Lorenzen președinte Botoutarova dnii Jungwiert Maruste Borrego Jaeger, Villiger, judecători dna C. Westerdiek, greffiere, având în vedere cererea formulată la 6 august 2003, Având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din Convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de reclamantă, După ce a intenționat acest lucru, pronunță următoarea decizie în fața recurentei, Božena Staśová este cetățean ceh, născut în 1931 și rezident în Kobylnice.
Ea este reprezentată în fața Curții de către J. Vít, avocat în baroul ceh. Guvernul pârât a fost reprezentat de agentul său, dl V.A. Schorm. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 19 decembrie 1988, recurenta sesizează Tribunalul Municipal (Městský soud) al lui Brno cu privire la o cerere ca fostul său angajator să-i plătească în continuare o despăgubire datorată pentru un accident de muncă. Prima hotărâre pronunțată la 5 noiembrie 1992 a fost anulată de Tribunalul Regional (Krajský soud) din Brno la 11 octombrie 1996. Prin noua hotărâre din 6 februarie 2003, tribunalul municipal a primit o parte din cererea recurentei, dar a respins-o pentru surplus.
În această ultimă privință, laat a făcut apel, în urma căreia tribunalul regional a anulat partea atacată a hotărârii la 11 mai 2005. Cea de-a treia hotărâre a Tribunalului Municipal, pronunțată la 14 aprilie 2006, a trecut în forță de lucru judecat la 25 iulie 2006. GRIEF Invochant la art. 6 din Convenție, recurenta se plângea de durata excesivă a procedurii. Printr-o scrisoare din 25 ianuarie 2007, avocatul recurentei a informat Curtea că aceasta intenționa să își retragă cererea, pe motiv că Ministerul Justiției îi acordase, în temeiul legii nr. 82/1998 privind răspunderea pentru prejudiciul cauzat în timpul exercitării autorității publice de o neregulă în decizia sau desfășurarea procedurii (modificată de cea nr. 160/2006 care a intrat în vigoare la 27 aprilie 2006), o satisfacție rezonabilă în total de 270 000 CZK (aproximativ 9 570 EUR), considerată suficientă.
În lumina împrejurărilor din speță, Curtea concluzionează că nu se mai justifică continuarea examinării cererii în sensul articolului 37 (a) Convenției. Pe de altă parte, ținând cont în special de faptele conținute în scrisoarea menționată anterior a reclamantului, niciun motiv special care să se refere la respectarea drepturilor omului garantate prin Convenția nr. În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 3 din Convenție și să se șteargă cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen greenzen Președinte
CINQUIÈME SECTION
DÉCISION Requête n o 24828/03 présentée par Božena STAŇOVÁ contre la République tchèque La Cour européenne des Droits de l’Homme (cinquième section), siégeant le 13 mars 2007 en une chambre composée de : M. P. Lorenzen , président , M me S. Botoucharova , MM. K. Jungwiert , R. Maruste , J. Borrego Borrego , M me R. Jaeger, M. M. Villiger, juges , et de Mme C. Westerdiek, greffière, Vu la requête susmentionnée introduite le 6 août 2003, Vu la décision de la Cour de se prévaloir de l’article 29 § 3 de la Convention et d’examiner conjointement la recevabilité et le fond de l’affaire, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par la requérante, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La requérante, M me Božena Staňová, est une ressortissante tchèque, née en 1931 et résidant à Kobylnice.
Elle est représentée devant la Cour par M e J. Vít, avocat au barreau tchèque. Le gouvernement défendeur était représenté par son agent, M. V.A. Schorm. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 19 décembre 1988, la requérante saisit le tribunal municipal (Městský soud) de Brno d’une demande tendant à ce que son ancien employeur continue à lui verser une indemnisation due au titre d’un accident de travail. Le premier jugement rendu le 5 novembre 1992 fut annulé par le tribunal régional (Krajský soud) de Brno en date du 11 octobre 1996. Par le nouveau jugement du 6 février 2003, le tribunal municipal accueillit une partie de la demande de la requérante, mais la rejeta pour le surplus.
Sur ce dernier point, l’intéressée fit appel, à la suite duquel le tribunal régional annula la partie attaquée du jugement le 11 mai 2005. Le troisième jugement du tribunal municipal, rendu le 14 avril 2006, passa en force de chose jugée le 25 juillet 2006. GRIEF Invoquant l’article 6 de la Convention, la requérante se plaignait de la durée excessive de la procédure. EN DROIT Par une lettre du 25 janvier 2007, l’avocat de la requérante a informé la Cour que l’intéressée entendait retirer sa requête, au motif que le ministère de la Justice lui avait accordé, en vertu de la loi n o 82/1998 sur la responsabilité de l’Etat pour le préjudice causé lors de l’exercice de la puissance publique par une irrégularité dans la décision ou la conduite de la procédure (amendée par celle n o 160/2006 entrée en vigueur le 27 avril 2006), une satisfaction raisonnable s’élevant au total à 270 000 CZK (environ 9 570 EUR), qu’elle considérait comme suffisante.
A la lumière des circonstances de l’espèce, la Cour conclut qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention. Par ailleurs et compte tenu en particulier des faits contenus dans la lettre susmentionnée de la partie requérante, aucun motif particulier touchant au respect des droits de l’homme garantis par la Convention n’exige la poursuite de l’examen de la requête en vertu de l’article 37 § 1 in fine de la Convention. En conséquence, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Claudia Westerdiek Peer Lorenzen Greffière Président