ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4615/2018

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Prin cererea de ordonanță președințială reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României - Palatul Victoria, Ministerul Sănătății și Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești, obligarea pârâților, pe cale de ordonanță președințială, la asigurarea către reclamantă a medicamentului Avastin pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală), cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 177 din 3 octombrie 2017, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 177 din 3 octombrie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A., solicitând casarea acesteia și admiterea cererii de ordonanță președințială.

În motivarea cererii, recurenta a arătat, în esență, că are calitate de asigurat al OPNSNAJ, fiind îndreptățită la plata serviciilor medicale necesare îmbunătățirii stării sale de sănătate, respectiv la eliberarea in regim de compensare 100% a medicamentelor eliberate pe baza de prescripție medicala absolut necesare vindecării sale, în speță medicamentul Avastin, ale cărui costuri sunt extrem de ridicate și dificil de suportat de către recurentă.

A mai argumentat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a ordonanței președințiale, recurenta fiind bolnavă de cancer stadiul IV, fapt care face ca această boală să îi afecteze dreptul la viață, și nu mai are resurse financiare pentru a-și asigura tratamentul de care are nevoie și că în prezent nu există criterii legale ce trebuie analizate pentru includerea unui medicament în Listă.

1.4. Apărările intimaților

1.4.1. Legal citat, intimatul Guvernul României a depus întâmpinare prin care a invocat, mai întâi, excepția nulității recursului, pentru nemotivare, cu referire la dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d), art. 486 alin. (2) C. proc. civ.

În subsidiar, a argumentat că recursul este nefondat, întrucât în mod întemeiat prima instanță, văzând că în favoarea recurentei-reclamante nu există aparența de drept, precum și dispozițiile art. 997-1000 C. proc. civ., a respins cererea de ordonanță președințială ca neîntemeiată.

1.4.2. Intimatul Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare prin care a solicitat, mai întâi, anularea recursului, raportat la dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., întrucât recurenta nu aduce nici o critică sentinței prin prisma prevederilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe fondul recursului, respingerea acestuia ca nefondat.

1.4.3. Intimata Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru încălcarea dispozițiilor art. 487 alin. (1) raportat la art. 470 alin. (5), art. 485 alin. (1) lit. d), art. 486 alin. (3) și art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe fond respingerea cererii ca neîntemeiată.

A argumentat, în esență, că nu i se poate imputa vreo culpă, întrucât recurenta solicită decontarea unui medicament care, conform protocolului terapeutic elaborat de Ministerul Sănătății, nu poate fi prescris pentru afecțiunea de care suferă aceasta și nici nu a depus vreun document din care să rezulte că i s-a prescris medicamentul Avastin începând cu luna octombrie 2016.

Examinând înscrisurile cauzei, Înalta Curte constată întemeiată excepția nulității recursului și o va admite, pentru considerentele ce urmează.

În raport cu dispozițiile art. 488 C. proc. civ., se constată că argumentele expuse de recurentă nu se încadrează în nici unul din motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă A. nu a invocat motive ce pot fi încadrate la motivele de casare prevăzute de lege, nu a adus nici o critică sentinței recurate, reluând în mare parte ad litteram argumentele expuse în cererea de chemare în judecată la fond.

Potrivit dispozițiilor art. 489 alin. (2), în situația în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, intervine sancțiunea nulității.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul formulat de reclamanta A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 177 din 3 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 decembrie 2018.

GGC - MP