ÎCCJ, Decizia nr. 364/2021

Asupra căii de atac de față;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 1721 din 22 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de petenta A. împotriva încheierii de ședință din 5 iulie 2021 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Pentru a pronunța soluția de mai sus, Înalta Curte a reținut că încheierea atacată cu recurs a fost pronunțată în soluționarea unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar, împotriva căreia, potrivit art. 15 alin. (2) și alin. (3) din O.U.G. nr. 51/2008, partea poate formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, cererea fiind soluționată în camera de consiliu de un alt complet, printr-o încheiere irevocabilă.

Astfel, față de dispozițiile menționate în cadrul paragrafului anterior, Înalta Curte a reținut că recursul declarat împotriva unei încheieri pentru care, prin lege specială, este prevăzută o altă cale de atac, nu poate fi primit, o asemenea hotărâre nefăcând parte din categoria acelora pentru care legea reglementează în mod explicit calea extraordinară de atac.

Împotriva încheierii menționate la punctul 1 de mai sus, recurenta a formulat o cale de atac intitulată "apel", prin care critică soluțiile date în Dosarul nr. x/2021, solicită analizarea probelor și admiterea excepției litispedenței și a conexității.

II. Considerentele Înaltei Curți

În temeiul art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că, pentru considerentele arătate în continuare, este întemeiată excepția inadmisibilității căii de atac intitulate "apel", invocată de instanță, din oficiu, excepție de procedură ce face inutilă, în tot, expunerea și cercetarea în fond a cauzei.

Așa cum rezultă din expunerea de la pct. I, hotărârea împotriva căreia recurenta A. a formulat calea de atac intitulată "apel" este o hotărâre pronunțată în soluționarea unei cereri de recurs, fiind o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Or, potrivit art. 466 alin. (1) - (3) C. proc. civ. "(1) Hotărârile pronunțate în primă instanță pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Sunt supuse apelului și hotărârile date în ultimă instanță dacă, potrivit legii, instanța nu putea să judece decât în primă instanță. (3) Hotărârile date în ultimă instanță rămân neapelabile, chiar dacă în hotărâre s-a arătat că au fost pronunțate în primă instanță.", iar, conform art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege".

În ceea ce privește competența completurilor de 5 judecători în materie civilă, art. 24 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune în sensul următor:

"Art. 24. - (1) Completele de 5 judecători [...] soluționează cauzele în materie disciplinară potrivit legii și alte cauze date în competența lor prin lege.

(2) Completurile de 5 judecători soluționează și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale, pronunțate de un alt complet de 5 judecători."

În aceste condiții, hotărârea atacată nu este supusă niciunei căi de atac în condițiile art. 466 alin. (1) - (3), art. 483 alin. (1) C. proc. civ., art. 24 din Legea nr. 304/2004 ori ale altor dispoziții legale.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, ar constitui o încălcare a principiului constituțional referitor la folosirea căilor de atac, consacrat de art. 129 din Constituție, conform căruia "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", și, corelativ, a principiului legalității căii de atac, reglementat prin dispozițiile art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac intitulată "apel" ce formează obiectul prezentei cauze.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă calea de atac intitulată "apel" formulată de A., împotriva Deciziei civile nr. 1721 din 22 septembrie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2020.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 decembrie 2021.

GGC - NN