ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 298/2026

Ședința publică din data de 24 februarie 2026

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei:

I.1. Obiectul cererii deduse judecății:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București, la 27 octombrie 2022, sub nr. x/2022, contestatorul A. în contradictoriu cu intimații B. și C., a formulat contestație la executare împotriva somației din data de 26.10.2022 emisă în dosarul de executare nr. 837/S/2022 al B.E.J.A. "D.".

I.2. Sentința pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în primă instanță:

Prin sentința civilă nr. 5944 din 04 octombrie 2023, Judecătoria Sectorului 6 București a admis excepția netimbrării contestației la executare; a anulat contestația la executare, formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimații B. și C., ca netimbrată; a obligat contestatorul la plata către intimați a sumei de 1500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

I.3. Decizia pronunțată de Tribunalul București, în apel:

Prin decizia civilă nr. 3409A din 23 septembrie 2024, Tribunalul București, secția a V-a civilă a respins apelul formulat de către apelantul-contestator A. împotriva sentinței civile nr. 5944 din 04 octombrie 2023, pronunțate de Judecătoria Sectorului 6 București.

I.4. Încheierile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în recurs:

Împotriva deciziei civile nr. 3409A din 23 septembrie 2024, pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă, contestatorul A. a declarat recurs, calea de atac fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2022.

Prin încheierea de ședință din 26 iunie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar, formulată de petentul A., ca neîntemeiată.

Prin încheierea de ședință din 12 august 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de reexaminare ajutor public judiciar, formulată de petentul A., ca neîntemeiată.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva încheierii de ședință din 12 august 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs petentul A..

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la 16 septembrie 2025, sub nr. x/2022/a4, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluționare, completului filtru nr. 2, care, prin rezoluția din 22 septembrie 2025, a constatat că cererea de recurs îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. a), c) și e) C. proc. civ. în ceea ce privește cerința impusă de lit. d) a aceluiași articol, a reținut că recurentul-petent nu a procedat la încadrarea criticilor formulate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. în temeiul art. 28 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit că cererea de recurs este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.

II.1. Cererea de recurs:

Recurentul-petent a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, cu consecința scutirii de la plata taxei judiciare de timbre, susținând că această obligație revine Statului Român, care încalcă cu bună-știință art. 21, art. 24, art. 41 și art. 44 din Constituția României. A precizat, totodată, că nu are nicio sursă de venit și nu a mai beneficiat de ajutorul public judiciar în ultimele 12 luni. În dovedirea afirmațiilor sale, la 30 decembrie 2025, prin poștă electronică, a depus adeverința de venit pe anul 2025 .

II.2. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Reținând incidența dispozițiilor art. 24 C. proc. civ., potrivit cărora: "Dispozițiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare‟, se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare, prevăzută de art. 493 C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la 27 octombrie 2022, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 C. proc. civ.

În cauză nu a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013, întrucât încheierea recurată a fost pronunțată într-o procedură necontencioasă.

Prin rezoluția din 22 septembrie 2025, s-a fixat termen de judecată la 24 februarie 2026, în ședință publică, cu citarea părții, termen la care instanța a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, pe excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu.

II.3. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1), corroborate cu cele ale art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 483 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date în apel, cele date potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.

Potrivit principiului legalității căii de atac, prevăzut în art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

În alte cuvinte, principiul legalității căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau a unei căi de atac exercitate în alte situații și în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală, dispozițiile C. proc. civ. prevăzând, printre alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, și pe cea referitoare la existența unei hotărâri determinate ca atare de legiuitor ca fiind susceptibilă de a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

În speță, prin încheierea de ședință din 26 iunie 2025, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins cererea de reexaminare a încheierii de ședință din 26 iunie 2026, de respingere a cererii de acordare ajutor public judiciar formulată de petentul A..

Conform art. 15 din O.U.G. nr. 51/2008: (1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanța se pronunță, fără citarea părților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. (2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. (3) Cererea de reexaminare se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă.

Prin urmare, cererea de ajutor public judiciar se soluționează prin încheiere ce poate fi supusă doar reexaminării, în cadrul aceleiași instanțe dar de către un alt complet de judecată, încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare nefiind supusă niciunei alte căi de atac.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

În raport cu aceste prevederi legale, Înalta Curte constată că împotriva încheierii din 26 iunie 2025 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă, petentul nu avea deschisă calea de atac a recursului, aceasta având caracter definitiv.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în ordinea de drept.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, iar inadmisibilitatea este sancțiunea procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală.

În consecință, pentru considerentele expuse, reținând că recursul formulat de petent nu este prevăzut de lege pentru încheierea atacată și că art. 457 C. proc. civ. (redat anterior) prevede că părțile pot provoca un control judiciar și pot exercita numai acele căi de atac pe care legea procesuală le prevede, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 12 august 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii de ședință din 12 august 2025, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2026.