ÎCCJ, Decizia nr. 265/2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor aflate la dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea pronunțată în ședința completului de filtru de la 17 mai 2021, de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020: (i) a fost admisă, în parte, cererea formulată de recurentul A. și s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. (ii) a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 alin. (4) și art. 513 alin. (5) C. proc. civ.

Pentru pronunțarea soluției sus-menționate, cu privire la respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 alin. (4) și art. 513 alin. (5) C. proc. civ., instanța a reținut că dispozițiile menționate, ce reglementează aspecte procedurale din materia contestației în anulare și a revizuirii, nu au legătură cu obiectul sesizării ce privește imposibilitatea de a ataca o hotărâre pronunțată în completul de filtru, astfel cum e reglementată de art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În aplicarea dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a apreciat că excepția invocată nu este întemeiată.

Limitările aduse prin procedura de filtrare a recursurilor nu aduc atingere dreptului părților de a se adresa justiției, în însăși substanța sa. În deciziile sale (de ex., Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în M. Of. nr. 69 din 01.02.2016), Curtea Constituțională a apreciat că procedura de filtrare, astfel cum a fost configurată de legiuitor prin art. 493 din C. proc. civ., este o procedură scrisă, lipsită de oralitate, principiile contradictorialității și al dreptului la apărare fiind respectate, în principiu, prin comunicarea către părți a actelor de procedură și a raportului întocmit asupra admisibilității în principiu a recursului. Curtea a constatat că această opțiune a legiuitorului este în acord cu esența procedurii de filtrare a recursurilor, care constă în statuarea asupra admisibilității în principiu a recursului, de către completul legal învestit, scop care rezultă din chiar primul alineat al art. 493 C. proc. civ.

În acest moment procedural, este examinată admisibilitatea căii de atac, respectiv îndeplinirea cerințelor de formă, încadrarea în motivele de casare și dezvoltarea acestora. Acestea reprezintă verificări strict formale, care nu pun în discuție chestiuni ce țin de soluționarea fondului recursului.

O astfel de procedură nu este de natură să afecteze însăși esența dreptului protejat, deoarece legiuitorul a dorit stabilirea, în mod strict, a unei ordini la care să se supună părțile din proces și, în acest fel, respectarea principiului celerității și a dreptului la un proces echitabil.

Împotriva încheierii pronunțate în ședința completului de filtru de la 17 mai 2021, a formulat cale de atac recurentul, depunând, la data de 18 iunie 2021, prin intermediul corespondenței electronice, cererea denumită "reconsiderarea excepției de neconstituționalitate a art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992".

La data de 9 iulie 2021, recurentul a depus, prin intermediul corespondenței electronice, o nouă cerere pe care a numit-o "excepția nulității absolute a hotărârii civile nr. 141 din 12 aprilie 2021, privind încălcarea unor norme de ordine publică", urmată de depunerea, la data de 15 iulie 2021, prin intermediul corespondenței electronice și al Poștei Române (în exemplar original), a unei "cereri de recurs efectiv pentru neconstituționalitatea aplicării în cauza privind revendicarea proprietății intelectuale de tipul creațiilor științifice, a normelor interne contrare atât normelor care guvernează exploatarea proprietății intelectule de tipul creațiilor științifice, din dreptul obligatori al UE, cât și a normelor constituționale care protejează și garantează proprietatea intelectuală de tipul creației științifice".

Prin întâmpinarea depusă, intimata B. SA a invocat excepția inadmisibilității recursului efectiv formulat de recurent și excepția tardivității recursului, solicitând menținerea hotărârii recurate, aceasta fiind legală și temeinică.

II. Considerentele Înaltei Curți

La termenul de judecată de astăzi, 6 septembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a rămas în pronunțare, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., asupra excepției tardivității recursului, excepție de procedură ce urmează a fi soluționată cu prioritate, întrucât, în caz de admitere, face inutilă, în tot, cercetarea altor excepții, precum și a fondului cauzei.

Așa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor cauzei, prezentul recurs a fost exercitat împotriva încheierii pronunțate în ședința completului de filtru de la 17 mai 2021, de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 508 alin. (4) și art. 513 alin. (5) C. proc. civ., fiind astfel incidente dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora:

"Art. 29. -/ . . . . . . . . . ./(5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.".

Termenul de recurs de 48 de ore de la pronunțare, prevăzut de dispozițiile citate, calculat de la data de 17 mai 2021 - când a fost pronunțată Încheierea ședinței completului de filtru de la 17 mai, atacată în prezenta cauză - s-a împlinit la data de 19 mai, ora 24:00, conform dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ.

Cererea de recurs - denumită de recurent "reconsiderarea excepției de neconstituționalitate a art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992" - a fost comunicată Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin intermediul corespondenței electronice, la data de 18 iunie 2021, fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secții Unite la aceeași dată, ceea ce relevă faptul că actul de procedură a fost făcut cu depășirea termenului prevăzut de dispozițiile imperative ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Dat fiind faptul că un recurs tardiv formulat este considerat inexistent, Înalta Curte nu va analiza cererile depuse ulterior formulării recursului.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și la art. 181 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., Completul de 5 judecători va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii pronunțate în ședința completului de filtru de la 17 mai 2021, de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2020, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 septembrie 2021.

GGC - ED