ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 06.12.2021

ÎCCJ, Decizia nr. 392/2021

HOTĂRÂRE
06.12.2021
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 392/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 14 decembrie 2020, pronunțată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul nr. x/2020, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de contestatorul A. cu excepția de neconstituționalitate invocată.

Pentru a dispune astfel, Înalta Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a reținut că cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de contestator întrunește doar două din condițiile instituite de lege pentru admisibilitatea acesteia, în sensul că excepția a fost invocată în fața unei instanțe de judecată învestită cu soluționarea unei căi de atac (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, învestită cu soluționarea recursului formulat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 23 septembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020), de către o persoană care are, în speță, calitatea de recurent (A.).

Din examinarea cererii de sesizare a Curții Constituționale s-a constatat, totodată, că autorul nu a indicat dispozițiile pretins neconstituționale, limitându-se a preciza, în mod generic, că excepția de neconstituționalitate vizează textele de lege în baza cărora instanța a respins cererea sa, de recuzare a membrilor completului de judecată, astfel încât nu se poate determina în mod rezonabil norma legală vizată, iar instanța nu se poate substitui părții în invocarea dispozițiilor legale pretins a fi contrare legii fundamentale.

Chiar dacă s-ar aprecia că dispozițiile pretins neconstituționale sunt strict cele prevăzute de art. 67 alin. (5) raportat la art. 67 alin. (4) din C. proc. pen., invocate de instanța supremă ca temei al respingerii cererii de recuzare a membrilor completului de judecată în Dosarul nr. x/2020, Înalta Curte - Completul de 5 judecători, a reținut că partea care invocă o excepție de neconstituționalitate nu trebuie să indice doar textele de lege pe care dorește să le supună controlului, ci are obligația să raporteze aceste dispoziții la legea fundamentală și să-și argumenteze pertinent cererea, prin referiri la măsura în care dispoziția legală contestată corespunde sau nu cu prevederile constituționale.

Prin urmare, instanța supremă a notat că simpla invocare a neconstituționalității unor dispoziții din C. proc. pen. nu este adecvată atâta timp cât recurentul nu a argumentat în ce constă legătura textului în discuție cu prevederile constituționale și care este neconcordanța dintre ele și textul legii fundamentale. Or, neindicarea textului pretins neconstituțional sau a principiului constituțional încălcat constituie motiv de respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare, nefiind invocată, în realitate o veritabilă excepție de neconstituționalitate.

Totodată, cu referire la examenul legăturii cu cauza, Înalta Curte - Completul de 5 judecători a apreciat că acesta trebuie făcut în concret, prin raportare la interesul specific al celui care invocă excepția și înrâurirea pe care dispoziția legală considerată neconstituțională o are în speță.

Înalta Curte a reținut că formularea cererii de sesizare a Curții Constituționale nu a fost determinată, în fapt, de o contradicție concretă a textelor criticate pentru neconstituționalitate cu prevederile legii fundamentale, ci de nemulțumirea recurentului față de soluția dispusă de instanță, de respingere a cererii de recuzare a membrilor completului de judecată învestit cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020, ulterior respingerii de către instanță a cererilor prealabile formulate de recurent în același dosar

Împotriva încheierii din data de 14 decembrie 2020, pronunțate de Înalta Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2020, petentul A. a formulat recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători sub nr. x/2020/a1.1, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu la data de 06 decembrie 2021, dată la care au avut loc și dezbaterile, susținerile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în partea introductivă a prezentei decizii, astfel încât nu vor mai fi reluate.

Examinând recursul formulat de recurentul A., Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători constată că este nefondat, din următoarele considerente:

Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale din perspectiva dispozițiilor art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători constată că pentru a fi admisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale este condiționată de îndeplinirea cumulativă a celor patru cerințe stipulate expres de textul legislativ, respectiv:

a) starea de procesivitate, în care ridicarea excepției de neconstituționalitate apare ca un incident procedural creat în fața unui judecător sau arbitru, ce trebuie rezolvat premergător fondului litigiului;

b) activitatea legii, în sensul că excepția privește un act normativ, lege sau ordonanță, după caz, în vigoare;

c) prevederile care fac obiectul excepției să nu fi fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

d) dispozițiile criticate să aibă legătură cu soluționarea cauzei.

Din analiza dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 reiese că o cerere de sesizare a instanței de contencios constituțional poate fi formulată în orice fază a procesului penal, textul de lege menționat prevăzând doar condiția ca excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată și să aibă legătură cu soluționarea cauzei "indiferent de obiectul acesteia", adică să producă un efect real, concret asupra cursului procesului penal și, implicit, asupra situației juridice a părții din proces.

Ca orice mijloc procedural, excepția de neconstituționalitate nu poate fi utilizată decât în scopul și cu finalitatea prevăzute de lege, respectiv pentru verificarea constituționalității unei dispoziții legale care are legătură cu soluționarea cauzei.

În consecință, în cadrul examenului de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, instanța trebuie să analizeze, implicit, corectitudinea folosirii mijlocului procedural în scopul pentru care a fost prevăzut de lege.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători reține că excepția de neconstituționalitate adusă în discuție este invocată în mod formal de către recurent, cererea sa fiind informă, fără a menționa în concret articolele din C. proc. pen. a căror neconstituționalitate o solicită, limitându-se la a indica doar că excepția invocată se referă la textele de lege în baza cărora instanța i-a respins cererea de recuzare.

Completul de 5 judecători reține că cererea recurentului nu arătă în ce măsură dispozițiile legale contestate corespund sau nu cu prevederile constituționale și care sunt implicațiile declarării neconstituționalității acestor dispoziții asupra finalizării cauzei. Așadar, instanța nu poate realiza o verificare sub aspectul respectării condițiilor legale în care excepția de neconstituționalitate, ca incident procedural, poate fi folosită.

Astfel, se constată că textele de lege a căror neconstituționalitate a fost invocată, nu se referă la un interes actual, acestea vizând critici cu privire la diferite instituții procesual penale, care nu au aplicabilitate și nici relevanță în cauză.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 14 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva încheierii din data de 14 decembrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 06 decembrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-11-08
0,97
ÎCCJ, Decizia nr. 372/2021
Deliberând asupra contestației de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: I. Prin Decizia penală nr. 251 din 14 decembrie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dos
ÎCCJ 2022-04-18
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 43/2022
Deliberând asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Prin Decizia penală nr. 392 din 06 decembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători, în Dos
ÎCCJ 2021-10-18
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 348/2021
Asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din data de 05 aprilie 2021, pronunțată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2021, a
ÎCCJ 2021-04-19
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 113/2021
de 5 judecători constată că nu există o legătură efectivă între necesitatea pronunțării unei hotărâri cu privire la constituționalitatea dispozițiilor ce vizează condițiile de desemnare a unui apărător din oficiu, respectiv, modul de citare
ÎCCJ 2021-10-04
0,96
ÎCCJ, Decizia nr. 332/2021
cția penală, în Dosarul nr. x/2020, recurentul A. a declarat recurs. II. Prin Decizia nr. 523 din data de 25 mai 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/2020, a fost respins, ca nefondat, recu
Sursă