ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 273/2018

Asupra contestației de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 6/PI din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 599 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul A., în sensul că a fost suplimentat motivul de amânare a predării persoanei solicitate A. și până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle, în care persoana solicitată are calitatea de suspect, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, în plus față de dispozițiile Sentinței penale nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2017 al Curții de Apel Oradea.

S-a dispus rectificarea Mandatului de arestare nr. x din 15 mai 2017, în sensul celor menționate mai sus.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2017 al Curții de Apel Oradea, definitivă prin necontestare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea la data de 28 septembrie 2017, petentul A. a formulat contestație la executare prin care a solicitat, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., admiterea contestației la executare cu consecința anulării mandatului de arestare nr. x din 15 mai 2017, emis în baza Sentinței penale nr. 63/P.I. din 15 mai 2017, pronunțată de către Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2017, prin care s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2014, aflat pe rolul Curții de Apel Oradea și emiterea unui nou mandat de arestare cu începere de la data soluționării definitive a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle, în care persoana solicitată are calitatea de suspect, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen.

În motivare s-a arătat că, prin Hotărârea nr. 63/P.I. din 15 mai 2017 pronunțată de către Curtea de Apel Oradea, în Dosarul nr. x/2017 s-a dispus admiterea cererii formulată de autoritățile judiciare din Franța cu privire la executarea mandatului european de arestare emis de Doamna Procuror al Republicii de la Tribunalul de Mare Instanță din Bordeaux (Madame le Procureur de la Republique pres le Tribunal de Grande Instance de Bordeaux), la data de 29 martie 2017, cu referire la dosarul m. x, cu nr. de instrucție x, față de persoana solicitată A..

S-a mai arătat că, instanța, constatând ca există un motiv de amânare a predării a statuat în temeiul art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 că se impune amânarea predării persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2014, aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, în care persoana solicitată are calitatea de inculpat apelant, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării sau până la executarea ei la termen, iar în consecință s-a emis mandatul de arestare nr. x din 15 mai 2017, cu începere din momentul în care încetează motivul ce a determinat amânarea predării.

S-a mai învederat că, în prezent, persoana solicitată A. este cercetată în Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle, în calitate de suspect, conform procesului-verbal de aducere la cunoștință a calității de suspect, a drepturilor și obligațiilor procesuale aferente, din data 27 septembrie 2017, motiv pentru care s-a apreciat că există un nou impediment legal în ceea ce privește predarea a acesteia și executarea mandatului de arestare emis în acest scop.

Totodată, contestatorul a susținut că potrivit dispozițiilor art. 58 din Legea nr. 302/2004, dacă persoana extrădată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executare în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, text de lege ce se coroborează cu dispozițiile art. 112 din același act normativ, ce reglementează ipoteza predării amânate în cazul mandatului european de arestare.

S-a mai arătat că împrejurarea că persoana solicitată A. este urmărită penal în Dosarul nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle, având ca obiect conducerea unui vehicul de către o persoană a cărui drept de circulație i-a fost suspendat, faptă prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., constituie un motiv care împiedică predarea și totodată face imposibilă executarea Hotărârii nr. 63/P.I. din 15 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2017 și implicit a Mandatului de arestare nr. x din 15 mai 2017, emis în baza acesteia, situație ce face pe deplin aplicabile prevederile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

A fost anexată o copie a procesului-verbal de aducere la cunoștință a calității de suspect din data de 27 septembrie 2017.

Din actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că, prin Sentința penală nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, Curtea de Apel Oradea a admis cererea formulată de autoritățile judiciare din Franța cu privire la executarea mandatului european de arestare emis de Doamna Procuror a Republicii de la Tribunalul de Mare Instanță din Bordeaux (Madame le Procureur de la Republique pres le Tribunal de Grande Instance de Bordeaux), la data de 29 martie 2017, cu referire la dosarul nr. x, cu nr. de instrucție x și a dispus predarea persoanei solicitate A. pentru executarea pedepsei de 4 ani închisoare, la care a fost condamnat prin sentința pronunțată în absență din data de 07 septembrie 2015, pronunțată de Tribunalul de Mare Instanță Bordeaux, Franța, având nr. de referință x, rămasă definitivă la data de 15 decembrie 2015, condamnare dispusă pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și furt calificat, prevăzute de art. 311 și 450 C. pen. francez, constând în aceea că în perioada ianuarie- noiembrie 2012, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunilor de furt calificat, perioadă în care a sustras de pe teritoriul Franței, din posesia unor companii specializate în echipamente agricole, un număr de 42 de tractoare, cauzând un prejudiciu de peste 3 milioane de euro, ulterior transportându-le în afara Franței.

În temeiul art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus amânarea predării persoanei solicitate A. până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2014, aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, în care persoana solicitată are calitatea de inculpat apelant, iar în caz de condamnare cu executare în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării sau până la executarea ei la termen.

S-a constatat că persoana solicitată nu a fost de acord cu predarea și că nu a renunțat la regula specialității conform art. 103 alin. (7) din Legea nr. 302/2004.

În baza dispozițiilor articolului 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 în vederea predării către autoritățile judiciare din Franța, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 25 de zile, cu începere de la data încetării motivelor ce justifică amânarea predării.

În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004 s-a dispus emiterea mandatului de arestare față de persoana solicitată A., ce va fi pus în executare la data încetării motivelor ce justifică amânarea predării.

Conform art. 230 C. proc. pen. administrația locului de deținere va reține persoana solicitată la Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Bihor pe o durată de 25 de zile până la predarea efectivă către autoritățile judiciare ale statului solicitant.

Conform art. 111 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 s-a fixat termen pentru predare către autoritățile judiciare din Franța în 10 zile de la data încetării motivelor care au justificat predarea amânată.

S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reținută pe o durată de 24 de ore prin ordonanța din data de 09 mai 2017, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2017, începând cu ora 14:45.

S-a constatat că prin Încheierea penală nr. 36/IP/10 mai 2017 s-a dispus, în baza art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie a persoanei solicitate A. pe o durată de 15 zile, începând cu data de 10 mai 2017, până în data de 24 mai 2017, inclusiv.

A fost revocată măsura arestării provizorii luate față de persoana solicitată A. prin Încheierea penală nr. 36/IP din 10 mai 2017 a Curții de Apel Oradea și s-a dispus punerea de îndată în libertate a acesteia, dacă nu este arestată în altă cauză.

În baza art. 87 din Legea nr. 302/2004 cheltuielile judiciare au rămas rămâne în sarcina statului.

Prin Sentința penală nr. 100/P.I. din 3 octombrie 2017, în baza art. 599 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2017 al Curții de Apel Oradea, cu obligarea contestatorului la plata sumei de 100 RON, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

S-a reținut că această contestație formulată de A. vizează o hotărâre pronunțată în procedura specială a executării mandatelor europene de arestare prevăzută de Legea nr. 302/2004, și nu o hotărâre pronunțată asupra fondului cauzei. Ori, Legea nr. 302/2004 nu prevede o astfel de procedură.

S-a arătat că deși potrivit art. 7 din Legea 302/2004, prevederile acestei legi, se completează cu cele ale C. proc. pen., însă, s-a apreciat că, în speță, nu pot fi aplicabile dispozițiile art. 597, art. 598 și următoarele C. proc. pen., câtă vreme Curtea de Apel Oradea este doar o instanță de executare a unui mandat european de arestare și nu o instanță de executare în sensul acestor prevederi. Mai mult, contestația formulată de petent, vizează de fapt un mandat de arestare și nu un mandat de executare a unei pedepse emis în baza unei hotărâri definitive de condamnare.

De altfel, s-a reținut că, contestația la executare formulată împotriva unei hotărâri penale definitive se poate face doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, respectiv de art. 598 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen., iar motivul invocat de către contestatorul A., nu se încadrează în niciunul dintre cazurile în care se poate formula contestație la executare.

Mai mult, s-a susținut că în această procedură nu se poate dispune în sensul celor solicitate, și anume ca amânarea predării persoanei solicitate să opereze până la soluționarea definitivă a unui alt dosar penal decât cel stabilit definitiv de către instanța de judecată prin hotărârea contestată, întrucât, dacă s-ar proceda în acest fel s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat, ceea ce este inadmisibil.

Totodată, s-a mai reținut că, contestatorul A. a mai formulat o contestație la executare împotriva executării aceleiași sentințe penale, solicitând în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., amânarea predării persoanei solicitate până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, în care persoana solicitată are calitatea de persoană cercetată, iar în caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen, cauză, în care, prin Sentința penală nr. 95/P.I./2017 pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Oradea, în baza art. 599 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatorul A., împotriva Sentinței penale nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, pronunțată în dosarul penal nr. x/2017 al Curții de Apel Oradea.

S-a mai reținut și faptul că prin Decizia penală nr. 537/A/2017 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2014 în data de 29 septembrie 2017, printre altele, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respins ca tardiv apelul declarat de inculpatul A. împotriva Sentinței penale nr. 112 din 19 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, iar în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Oradea împotriva aceleiași sentințe penale, care a fost desființată în parte, în sensul că, în baza art. 5 C. pen., cu aplicarea Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 a Curții Constituționale, s-a reținut că pentru inculpați este mai favorabilă legea nouă, în vigoare din data de 1 februarie 2014. (...), au fost înlăturate dispozițiile instanței de fond cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului A., de aplicare a pedepselor accesorii în baza art. 71 C. pen. (1969) și de suspendare a executării lor pe durata termenului de încercare, au fost înlăturate din încadrarea juridică a faptei inculpatului A. dispozițiile art. 6 din Legea nr. 78/2000 și dispozițiile art. 74 C. pen. (1969), fiind majorată de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. și s-a dispus executarea acesteia în regim de detenție. A fost reținut ca temei al deducerii duratei măsurii arestării preventive a inculpatului, dispozițiile art. 72 C. pen. și au fost menținute în rest dispozițiile sentinței apelate care nu contravin deciziei menționate.

Prin urmare, Curtea a observat că a fost soluționată definitiv cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/2014, aflat pe rolul Curții de Apel Oradea, contestatorul fiind condamnat cu executarea pedepsei în regim de detenție, sens în care predarea persoanei solicitate, așa cum rezultă din Sentința penală nr. 63/P.I./2017 din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul penal nr. x/2017 al Curții de Apel Oradea, a fost amânată până la punerea în libertate ca urmare a liberării sau până la executarea pedepsei la termen.

Împotriva acestei sentințe, contestatorul A. a formulat contestație, criticând, pentru nelegalitate și netemeinicie, soluția Curții de Apel Oradea de respingere, ca inadmisibilă, a contestației la executare formulată în cauză, pentru motivele pe larg arătate cu prilejul dezbaterilor dar și pentru motivele scrise ale contestației .

Prin Decizia penală nr. 1116 din 24 noiembrie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul A., A. împotriva Sentinței penale nr. 100/P.I. din 3 noiembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, a fost desființată sentința penală atacată și a trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Curtea de Apel Oradea.

Pentru a decide astfel, instanța supremă a reținut că potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, cererile adresate autorităților române în domeniile reglementate de prezenta lege se îndeplinesc potrivit normelor române de drept procesual, dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, că, deși legea specială - Legea nr. 302/2004 nu cuprinde dispoziții în baza cărora să fie soluționate eventualele incidente ce se pot ivi la punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în această materie, cum este cazul de față invocat de contestator, contrar celor reținute de prima instanță, sunt aplicabile prevederile cu caracter general prevăzute de art. 598 C. proc. pen.

Prin urmare, în aceste condiții și având în vedere că, în procedura prevăzută de art. 598 C. proc. pen., cazurile de contestație la executare nu vizează doar hotărârile pronunțate asupra fondului cauzei, Înalta Curte a constatat că, sub acest prim aspect, soluția Curții de Apel Oradea este neîntemeiată.

Totodată, instanța de control judiciar a constatat că nici aprecierea instanței de fond, în sensul neîncadrării cererii de contestație la executare în niciunul din cazurile prevăzute de art. 598 C. proc. pen. nu a putut fi primită, în condițiile în care situația invocată de contestator se circumscrie unei împiedicări la executarea hotărârii, respectiv a Sentinței penale nr. 63/P.I. din 15 mai 2017, pronunțată de Curtea de Apel Oradea.

Instanța supremă a arătat că, mai mult, în examinarea contestației la executare, instanța trebuia să verifice dacă cererea îndeplinește condițiile prevăzute de lege, dacă vizează executarea unei hotărâri penale, dacă motivul invocat se regăsește printre cele prevăzute de lege și apoi să analizeze pe fond cererea de contestație la executare.

Or, având în vedere că instanța de fond nu a efectuat niciun demers pentru a verifica, în fond, temeinicia motivului invocat de către contestator pe calea contestației la executare, în considerarea tuturor argumentelor anterior expuse, Înalta Curte a constatat întemeiată calea de atac formulată de contestatorul A., A., prin apărător.

În rejudecare, Curtea a dispus efectuarea unei adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria Videle cu solicitarea de a comunica stadiul cercetărilor penale în Dosarul nr. x/2017 al acestei unități de parchet, calitatea contestatorului în acest dosar și data la care a dobândit această calitate, a unei adrese către Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman - Poliția Orașului Videle cu solicitarea de a comunica stadiul cercetărilor penale în dosarul nr. x/2017, calitatea contestatorului în acest dosar și data la care a dobândit această calitate și a unei adrese către Biroul Executări Penale din cadrul Tribunalului Satu Mare cu solicitarea de a comunica dacă dispoziția de condamnare a contestatorului prin Sentința penală nr. 112 din 19 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul Satu Mare rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 537/A din 29 septembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2014 a fost pusă în executare față de contestator.

Din Adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle nr. 572/P/2017, înaintată la 19 ianuarie 2018, a rezultat că numărul corect al dosarului privind pe A. este nr. 572/P/2017, având ca obiect art. 335 alin. (2) C. pen. și se află în curs de urmărire penală la Poliția Orașului Videle, iar sus-numitul are calitatea de suspect întrucât prin Ordonanța nr. 572/P/2017 din 16 august 2017 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de acesta, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen.

Din adresa Inspectoratul Județean de Poliție Teleorman - Poliția Orașului Videle a rezultat că, la data de 23 iunie 2017 a fost întocmit dosarul de cercetare penală nr. 572/P/2017 privind pe A., pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui autovehicul de către o persoană căreia dreptul de a conduce i-a fost suspendat, faptă prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. (2) C. pen., constând în aceea că în ziua de 17 iunie 2017, ora 16:23, numitul A. a condus autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, fiind filmat și înregistrat cu aparatul radar circulând cu o viteză peste limita legală pe DJ 701, pe raza comunei Pocni, județul Teleorman și la data de 16 august 2017 a fost confirmată continuarea urmăririi penale pentru această faptă față de suspectul A.

Din adresa Biroului Executări Penale din cadrul Tribunalului Satu Mare reiese că Sentința penală nr. 112 din 19 iulie 2016 pronunțată de Tribunalul Satu Mare rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 537/A din 29 septembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2014, nu a fost pusă în executare, A. fiind dat în urmărire națională și internațională.

Având în vedere situația de fapt rezultată din verificările întreprinse, precum și dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. și cele ale art. 112 alin. (1) raportat la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, cât și considerentele deciziei Înaltei Curți, curtea, în baza art. 599 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a admis contestația la executare, așa cum s-a menționat anterior.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație contestatorul A., solicitând, potrivit motivelor scrise, dar și cu ocazia dezbaterilor, în temeiul art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate, anularea Mandatului de arestare nr. x din 15 mai 2017 emis de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2017 și emiterea unui nou mandat de arestare cu începere de la data soluționării definitive și a cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle.

La termenul de judecată din data de 29 martie 2018, Înalta Curte, din oficiu, a ridicat excepția tardivității contestației formulate în cauză.

Analizând excepția tardivității, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 597 alin. (7) C. proc. pen., hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării pot fi atacate cu contestație, la instanța ierarhic superioară, în termen de 3 zile de la comunicare.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că Sentința penală nr. 6/PI din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori a fost comunicată la sediul Cabinetului Individual de Avocatură B. la data de 29 ianuarie 2018, procedura de comunicare fiind îndeplinită prin afișare, față de lipsa părții de la adresă.

Pe de altă parte, conform dispozițiilor art. 264 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 261 alin. (4) lit. g) C. proc. pen., dacă destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea actului, în interiorul termenului prevăzut la lit. f) a aceluiași alineat (în speță termenul de 7 zile, fixat de Curtea de Apel Oradea), actul se consideră comunicat la împlinirea acestui termen.

Prin urmare, în cauză, hotărârea atacată se consideră comunicată la data de 4 februarie 2018, după expirarea termenului de 7 zile de la data afișării înștiințării privitoare la hotărârea atacată, iar nu la 7 februarie 2018, atunci când apărătorul ales al contestatorului a ridicat, de la grefa instanței, respectiva comunicare, așa cum, în mod neîntemeiat, a susținut apărarea.

În concluzie, în condițiile în care contestatorului A. i-a fost comunicată Sentința penală nr. 6/PI din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori la 4 februarie 2018, iar acesta a formulat contestație la data de 8 februarie 2018, se observă că această cale de atac a fost promovată în termenul legal de 3 zile, prevăzut de dispozițiile art. 597 alin. (7) C. proc. pen., care s-a împlinit la 8 februarie 2018.

Examinând contestația formulată de contestatorul A., în raport de criticile aduse și actele dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este fondată, pentru următoarele considerente:

Reglementând rezolvarea contestației la executare, art. 599 C. proc. pen. stabilește, în alin. (4) că, după pronunțarea soluției definitive ca urmare a admiterii contestației la executare, se face o nouă punere în executare conform procedurii prevăzute de prezentul titlu.

Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art. 555 alin. (1) teza I C. proc. pen., pedeapsa închisorii se pun în executare prin emiterea mandatului de executare.

În speță, se observă că, în mod corect, judecătorul fondului a dispus admiterea contestației la executare, în sensul că a suplimentat motivul de amânare a predării persoanei solicitate A. și până la soluționarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Videle, pentru considerentele precizate în cuprinsul hotărârii atacate, pe care Înalta Curte și le însușește în totalitate.

Pe de altă parte, potrivit textelor legale anterior menționate, în ipoteza admiterii contestației la executare și a rămânerii definitive a soluției, se face o nouă punere în executare, care se poate realiza doar prin reluarea în întregime a procedurii, ceea ce, implicit, presupune, emiterea unui alt mandat de executare, împrejurare în care, Înalta Curte apreciază că dispoziția primei instanțe de "rectificare a mandatului de arestare nr. x din 15 mai 2017", prin inserarea, în cuprinsul său, a noului motiv de amânare a punerii în executare, nu este conformă legii, motiv pentru care se impune emiterea unui nou mandat, în care să se menționeze că punerea în executarea să aibă loc la încetarea ambelor cauze ce justifică amânarea predării.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (7) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 6/PI din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori, va desființa, în parte hotărârea atacată și, rejudecând, va dispune anularea Mandatului de arestare nr. x din 15 mai 2017 emis de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2017 și emiterea unui nou mandat conform dispozițiilor Sentinței penale nr. 6/PI din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Totodată, va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, onorariul apărătorului din oficiu urmând a fi plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestația formulată de contestatorul A. împotriva Sentinței penale nr. 6/PI din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Desființează, în parte, sentința penală atacată și rejudecând:

Dispune anularea Mandatului de arestare nr. x din 15 mai 2017 emis de Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. x/2017 și emiterea unui nou mandat conform dispozițiilor Sentinței penale nr. 6/PI din 26 ianuarie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în sumă de 35 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2018.

Procesat de GGC - LM