ÎCCJ, Decizia nr. 125/2022

Asupra cererii privind completarea hotărârii;

I. Decizia nr. 64 din 21 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022

Prin Decizia nr. 64 din 21 martie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a respins, ca tardiv introdusă, contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 265 din 6 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2020.1.

Pentru a pronunța această hotărâre, Completul de 5 judecători a reținut considerentele arătate în continuare.

În cauză, fiind exercitată calea de atac a contestației în anulare, sunt incidente dispozițiile art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., conform cărora:

"Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă".

Hotărârea atacată a fost comunicată contestatorului A. la 16 decembrie 2021, conform procesului-verbal de comunicare atașat la dosarului nr. x, astfel că termenul de 15 zile în care putea fi introdusă contestația în anulare, prevăzut de art. 506 alin. (1) din C. proc. civ. și calculat conform art. 181 alin. (1) pct. 2 și alin. (3) din același Cod, s-a împlinit la 3 ianuarie 2022.

Contestația în anulare a fost transmisă prin poșta electronică la 5 ianuarie 2022 și a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la 6 ianuarie 2022, fiind introdusă cu depășirea termenului prevăzut de art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., fiind incidentă sancțiunea decăderii din exercitarea dreptului, prevăzută de art. 185 alin. (1) din același Cod.

În consecință, în temeiul art. 185 alin. (1) raportat la art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., este întemeiată excepția tardivității, invocată de instanță din oficiu.

II. Cererea privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022

Contestatorul A. a formulat, în temeiul art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., cerere privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pentru argumentele arătate rezumativ în continuare.

În cadrul unei prime critici, contestatorul susține că, prin hotărârea dată în soluționarea contestației în anulare, instanța a omis să se pronunțe asupra cererii principale și cererilor incidentale privind "anularea paradigmei juridice neconstituționale", excepția nulității absolute și excepția autorității lucrului judecat, invocate "în toate fazele de judecată ale procesului".

În susținere, contestatorul expune aspecte referitoare la fondul litigiului dedus judecății, criticând hotărârile pronunțate în etapele procedurale anterioare, respectiv sentința nr. 1082/2015 a Tribunalului București, secția a V-a civilă, Decizia nr. 206A din 16 martie 2016 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă și Decizia nr. 196 din 27 ianuarie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă.

Raportat la criticile formulate, contestatorul susține că, prin Decizia nr. 196 din 27 ianuarie 2017, prin respingerea recursului ca urmare a interpretării eronate a dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 8/1996, Înalta Curte de Casație și Justiție a generat un conflict juridic de natură constituțională, în sensul art. 146 lit. e) din Constituție și considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 685/2018.

În cadrul unei alte critici, contestatorul consideră că, pronunțând Decizia nr. 64 din 21 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a omis să se pronunțe asupra următoarelor cereri și excepții: (i) "excepția nulității absolute a paradigmei juridice neconstituționale care înlocuiește textul definitoriu al «obiectului dreptului de autor»" (ii) constatarea nulității absolute parțiale a dispozitivului sentinței civile nr. 1082/2015 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.

În consecință, contestatorul solicită: (i) admiterea recursului; (ii) "anularea paradigmei juridice neconstituționale din considerentul sentinței civile nr. 1082/2015, care înlocuiește textul definitoriu pentru obiectul dreptului de autor în art. 7 din Legea nr. 8/1996" (iii) anularea celei de-a doua teze din dispozitivul sentinței civile nr. 1082/2015; (iv) trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

III. Considerentele Înaltei Curți

Analizând cererea privind completarea hotărârii, formulată de contestatorul A., Înalta Curte o va respinge, pentru considerentele arătate în continuare.

Potrivit art. 444 din C. proc. civ.:

"Art. 444. - Completarea hotărârii

(1) Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. În cazul hotărârilor definitive pronunțate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare.

(2) Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică și în cazul când instanța a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, traducătorilor, interpreților sau apărătorilor, cu privire la drepturile lor."

În cauză, se constată că, prin hotărârea a cărei completare se solicită, a fost respinsă, ca tardiv introdusă, contestația în anulare formulată de A. împotriva deciziei civile nr. 265 din 6 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2020.1. În considerentele deciziei s-a arătat că instanța a rămas în pronunțare asupra excepției tardivității, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) raportat la art. 506 alin. (1) din C. proc. civ., excepție de procedură, care face inutilă, în tot, expunerea și cercetarea în fond a cauzei.

Susținerile invocate de contestator în susținerea cererii privind completarea dispozitivului deciziei reprezintă, în realitate, critici referitoare la fondul cauzei soluționat prin hotărârile pronunțate în fazele procedurale anterioare și la existența unui conflict juridic de natură constituțională generat de hotărârea pronunțată în recurs de secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Aspectele invocate nu se circumscriu ipotezei reglementate prin art. 444 din C. proc. civ., în condițiile în care, prin hotărârea a cărei completare se solicită, calea extraordinară de atac a contestației în anulare a fost soluționată pe calea excepției procedurale a tardivității cererii, nefiind identificate capete de cerere principale sau accesorii ori cereri conexe sau incidentale sau de genul celor prevăzute la alin. (3) al articolului menționat, asupra cărora instanța să fi omis a se pronunța.

Criticile contestatorului referitoare la "paradigma juridică neconstituțională", inclusiv cele referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională reprezintă, în realitate, tot critici pe fondul cauzei, îndreptate împotriva hotărârilor pronunțate în fazele procesuale anterioare, astfel că nu configurează o cerere incidentală care să reclame o soluție distinctă și prealabilă din partea instanței.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge cererea formulată de A. privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea formulată de A. privind completarea Deciziei nr. 64 din 21 martie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 mai 2022.

Procesat de GGC - LM