ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 375/2022

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022, s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de petenta-condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 406 din 16 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2016.

A fost obligată petenta la 200 RON cheltuieli judiciare statului.

Onorariul avocatului din oficiu a rămas în sarcina statului și a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Curtea de apel a constatat că, formal, contestatoarea și-a fundamentat contestația la executare pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza I C. proc. pen., invocând diverse nelămuriri cu privire la decizia penală nr. 406 din 16 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în cauza nr. x/215/2016.

Curtea de apel a constatat inexistența unor nelămuriri cu privire la decizia penală pronunțată în apel, contestatoarea condamnată formulând, în realitate, critici care antamează fondul cauzei în legătură cu care a fost pronunțată hotărârea judecătorească atacată, critici care de altfel au și fost invocate în apel și cu privire la care instanța de control judiciar s-a și pronunțat cu ocazia soluționării apelului.

Curtea de apel a mai reținut că prin contestația la executare dedusă judecății nu se reclamă nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii, ci se reclamă nelegalitatea/netemeinicia unei hotărâri penale definitive, urmărindu-se de către contestatoare reevaluarea probatoriului administrat și implicit modificarea unei hotărâri penale definitive prin pronunțarea unei alte soluții care în mod evident ar aduce atingere autorității de lucru judecat și stabilității raporturilor juridice.

Pentru considerentele expuse, având în vedere inexistența unor nelămuriri cu privire la decizia penală pronunțată în apel, Curtea de apel a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de petenta-condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 406 din 16 martie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2016.

Referitor la suspendarea executării hotărârii până la soluționarea contestației la executare, în condițiile soluționării prezentei cauze prin respingerea ca nefondată a contestației la executare deduse judecății, s-a apreciat de către Curtea de apel că analizarea solicitării de suspendare a executării hotărârii atacate nu se mai impune a fi făcută. Mai mult, Curtea de apel a reținut și că, în ceea ce privește contestația la executare, legiuitorul nu a prevăzut și posibilitatea suspendării executării hotărârii până la soluționarea unei contestații la executare.

La data de 11 aprilie 2022 a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/2022, contestația la executare formulată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022 pronunțate în dosarul nr. x/2022.

Prin încheierea nr. 10 din 18 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022 a fost recalificat obiectul cererii din contestație la executare întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. în calea de atac a contestației declarate de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2022.

A fost scoasă de pe rolul Curții de Apel Craiova cauza având ca obiect contestația declarată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale mai sus precizate și a fost înaintată către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul avocatului din oficiu a rămas în sarcina statului și a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Curtea de Apel Craiova a constatat că prin decizia penală nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, s-a respins ca nefondată contestația la executare formulată de petenta-condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 406 din 16 martie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2016. Curtea de apel a constatat că prin prezenta cerere, petenta-condamnată A. a arătat că înțelege să exercite calea de atac a contestației împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022, iar nu să formuleze o nouă contestație la executare însă, din eroare, cererea a fost calificată ca și contestație la executare fundamentată pe disp. art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., fiind înregistrată ca atare pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/2022.

Prin urmare, Curtea de apel a recalificat obiectul cererii din contestație la executare întemeiată pe art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. în calea de atac a contestației declarate de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2022 și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării.

Dosarul având ca obiect contestația declarată de contestatoarea A. împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2022 a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/2022, fiind repartizat aleatoriu, în sistem informatizat, Completului nr. 7 pentru termenul de judecată din 14 iunie 2022.

În concluziile scrise depuse la dosar, prin avocat ales, condamnata contestatoare a arătat că a formulat contestație la executare care a fost soluționată prin decizia penală nr. 562 din 08 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr. x/2022, motivat de faptul că există nelămuriri cu privire la executarea pedepsei prevăzute în decizia nr. 406 din 16 martie 2022, dar și pentru faptul că există impedimente la executare.

Persoana condamnată A. a arătat că prin decizia penală nr. 562 din 08 aprilie 2022, Curtea de Apel a respins contestația la executare, în esență, motivând că se impune această soluție, întrucât criticile aduse ar antama fondul cauzei în legătură cu care a fast pronunțată hotărârea judecătorească atacată și pentru faptul că aceleași critici au și fost invocate în apel și cu privire la care instanța de control judiciar s-a și pronunțat cu ocazia soluționării apelului. Ori, în opinia condamnatei, în prezenta cauză, există impedimente și nelămuriri sub aspectul ambelor sancțiuni pronunțate cu privire la cele două infracțiuni stabilite în sarcina sa.

Condamnata a arătat că înainte de pronunțarea instanței, la 16 februarie 2022, la aceeași instanță, respectiv la Curtea de Apel, în dosarul nr. x/2018 s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea unei hotărâri prealabile privind chestiuni de drept ce vizează lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 C. pen. în sensul de a se stabil, dacă administratorul în fapt al unei asociații de proprietari sau locatari poate fi subiect activ al infracțiunii de delapidare și respectiv de a se stabili dacă o persoană care desfășoară servicii pentru asociația de proprietari sau locatari, în baza unui contract de prestări servicii, poate fi considerate o persoană care exercită, permanent sau temporar cu sau fără remunerație, o însărcinare de orice natură, în cadrul asociației, în sensul dispozițiilor art. 308 C. pen.

Condamnata a susținut că prima instanță nu s-a pronunțat pe acest aspect, astfel nu există o antamare a fondului cauzei. Condamnata a făcut referire la o recomandare a Înaltei Curți pentru instanțele care au pe rol cauze similare, pot fi suspendate până la soluționarea sesizării. În opinia condamnatei, recomandarea are importanță tocmai pentru a evita pronunțarea unor hotărâri contradictorii, așa cum se menționează în mod expres în Dispozițiile Generale ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește sesizarea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Condamnata a susținut că, faptul că instanța ce a pronunțat Decizia nr. 406 din 16 martie 2022, respectiv Curtea de Apel Craiova, a înțeles să nu ia în considerare această recomandare poate conduce, în urma soluționării sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept, anterior arătată, la pronunțarea unor hotărâri contradictorii care evident reprezintă un impediment la executare, sau cel puțin, dau dreptul condamnatului la primirea unor lămuriri cu privire la hotărârea pronunțată.

Un al doilea impediment la executare, în opinia condamnatei, este dat de soluția de condamnare pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în sensul că au fost întrunite elementele constitutive ale respectivei infracțiuni.

Condamnata a arătat că și există și o soluție de clasare, respectiv Ordonanța de clasare din dosarul nr. x/2015, prin care a fost clasată cauza având ca obiect săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală. Condamnata a precizat că organele de cercetare penală competente au avut spre soluționare înscrisurile, documentele care au fost emise inclusiv în perioada dedusă prezentei judecați, în care, soluția a fost diferită, în sensul că, a fost condamnată fiind reținută în sarcina sa infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În ciuda faptului că înscrisurile au fost diferite, acestea au avut același regim, concluziile fiind aceleași, referitoare la toate înscrisurile prezentate și verificate de organele de cercetare penală, ce au soluționat dosarul nr. x/2015. Ori din examinarea dispozițiilor referitoare la contestația la executare, rezultă că aceasta are ca scop a feri persoana supusă executării de alte consecințe decât pe cele care legea le-a avut în vedere. Condamnata a susținut că prezenta decizie nu se poate concilia cu Ordonanța de clasare, fiind diametral opuse, cu toate că, privesc același aspect. Astfel, a considerat că ordonanța de clasare constituie o veritabilă împiedicare la executarea prezentei hotărâri, singura modalitate prin care se poate concilia această situație, fiind prin anularea mandatului de executare al pedepsei emis în baza acestei sentințe, astfel încât să poată să se concilieze cu soluția dată în ordonanța de clasare, de vreme ce există două soluții contradictorii sub același aspect.

Examinând contestația promovată de persoana condamnată A., prin prisma dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Conform dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestație, printre altele, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c), competentă să dea o rezolvare contestației la executare fiind în acest caz, potrivit alin. (2) al aceluiași text de lege, instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Totodată, teza finală a art. 598 alin. (2) C. proc. pen. prevede că, în cazul în care nelămurirea privește o dispoziție pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Așadar, instanța care a pronunțat hotărârea care se execută, în înțelesul art. 598 alin. (2) C. proc. pen., poate fi prima instanță de judecată, dacă nelămurirea vizează o sentință, sau, după caz, instanța de apel ori de recurs în casație, când aspectul ce se urmărește a fi clarificat face parte din dispozitivul unei decizii.

Pe de altă parte, reglementând procedura la instanța de executare, art. 597 C. proc. pen. stabilește, în alin. (1) și (6), că, în materia executării pedepsei, competența aparține fie instanței de executare [care, potrivit art. 553 alin. (1) C. proc. pen., este prima instanță de judecată], fie instanței în a cărei circumscripție se află locul de executare, pentru ca, în alin. (7), să se menționeze că hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării pedepsei pot fi atacate cu contestație la instanța ierarhic superioară în termen de 3 zile de la comunicare.

Din interpretarea coroborată a acestor prevederi, rezultă că hotărârea pronunțată asupra contestației la executare, întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., poate fi atacată doar atunci când se solicită lămurirea unei sentințe date în primă instanță și este definitivă în ipoteza în care vizează clarificarea unor dispoziții dintr-o decizie dată în apel sau recurs în casație. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 552 alin. (1) C. proc. pen., în conformitate cu care hotărârea instanței de apel rămâne definitivă la data pronunțării acesteia.

Raportând aceste considerente la contestația formulată în cauză, Înalta Curte constată că, în fața Curții de Apel Craiova, persoana condamnată A. a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., lămurirea deciziei penale nr. 406 din 16 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în cauza nr. x/215/2016, dată de aceeași instanță în calea de atac a apelului, hotărâre care, potrivit art. 552 alin. (1) C. proc. pen. a rămas definitivă la data pronunțării. Prin urmare, și hotărârea pronunțată, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) și alin. (2) C. proc. pen., de instanța de apel asupra contestației la executare (în speță, decizia penală nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022) are același regim juridic, fiind, la rândul său, definitivă la data pronunțării.

În speță, persoana condamnată A. a formulat contestație împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022. Se constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 4251 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres. Or, potrivit art. 597 alin. (7) C. proc. pen., pot fi atacate cu contestație numai hotărârile pronunțate în primă instanță în materia executării pedepsei, ipoteză care, așa cum s-a arătat anterior, nu se regăsește în speță.

În aceste condiții, raportat la dispozițiile textelor de lege anterior menționate, se constată că persoana condamnată A. a promovat o cale de atac împotriva unei hotărâri definitive (pronunțată într-o contestația la executare ce a vizat o altă hotărâre definitivă), învestind Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea acesteia, deși nu întrunește cerințele legale.

Se constată că legea nu reglementează posibilitatea extinderii exercitării căilor de atac și împotriva hotărârilor definitive pronunțate în contestație la executare, o asemenea procedură nefiind admisibilă. Astfel, se observă că, dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate prin art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Pe cale de consecință, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 4251 pct. 7 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 562 din 08 aprilie 2022, pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2022.

Obligă contestatoarea persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 iunie 2022.

Procesat de GGC - LM