ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5221/2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 15.10.2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții M.A.I. - Departamentul Pentru Situații de Urgentă și Spitalul Clinic Sfânta Maria București, anularea detașării în sector covid a reclamantei în calitate de medic, angajat al Spitalului Clinic Sf. Maria București, decisă prin Ordinul șefului Departamentului Pentru Situații de Urgență nr. 7738 din 12.10.2021 privind detașarea personalului medical/paramedical/auxiliar specializat din sistemul public pe perioada stării de alertă la nivel național, în contextul pandemiei generate de virusul SARS-COV 2, Ordin prin care este detașată în perioada 11.10.2021-09.11.2021 la spitalul modular Covid 19, din Pipera, secția externă a Spitalului Victor Babeș București, detașare despre care a luat la cunoștință prin whatsapp în data de 12.10.2021, ora 18, la nici opt luni distanță de la o altă detașare fără acord, nelegală și abuzivă în sector Covid, detașare ce a fost de asemenea contestată în justiție.

De asemenea, reclamanta a solicitat să se stabilească modul și motivul pentru care a fost trecută pe lista persoanelor apte pentru detașare în sector covid de 3 ori în niciun an, deși este inaptă pentru acest lucru.

În acest sens, reclamanta a solicitat a se demara o anchetă internă la spitalul "Sfânta Maria" București prin care echipa conducătoare, în frunte cu managerul acesteia, dr. B. să explice motivul pentru care în decurs de nici un an a nominalizat-o pentru detașare ca medic internist în sector covid de trei ori, deși spitalul are zeci de medici, mulți mult mai tineri, fără probleme medicale și familiale.

La data de 05.11.2021, reclamanta a depus la dosar cerere de modificare și completare a cererii de anulare, prin care a solicitat anularea parțială a Ordinului nr. 7738/12.10.2021 emis de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, privind detașarea pentru o perioadă de 30 de zile a personalului medical pe perioada stării de alertă la nivel național, în contextul pandemiei generate de virusul SARS-COV-2, în ceea ce privește detașarea acesteia (poziția 35 din anexă) din cadrul Spitalului Clinic Sfânta Maria București la Spitalul Clinic Modular din Pipera, secția externă a Spitalului Clinic dr. Victor Babeș București, începând cu data de 11.10.2020 și până în data de 09.11.2021, detașare efectuată la inițiativa angajatorului Spitalului Clinic Sfânta Maria București și obligarea angajatorului Spitalului Clinic Sfânta Maria București și Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, de a nu mai dispune detașarea reclamantei în secțiile de tratare împotriva virusului SARS-COV-2, pentru motive legate de siguranța sănătății și vieții acesteia, cât și a persoanei aflate în întreținerea acesteia.

Prin sentința civilă din 1839 din 6 decembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepțiile lipsei de obiect a acțiunii modificate/completate și lipsei de interes în introducerea acțiunii modificate/completate, ca neîntemeiate; a admis în parte acțiunea modificată/completată privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții M.A.I. - DEPARTAMENTUL PENTRU SITUATII DE URGENTĂ și SPITALUL CLINIC SFÂNTA MARIA BUCUREȘTI; a anulat în parte Ordinul nr. 7738/12.10.2021, emis de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, doar în ceea ce o privește pe reclamantă; a respins în rest acțiunea modificată/completată, ca neîntemeiată și a obligat pârâtele la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1500 RON, reprezentând onorariul de avocat aferent părții din acțiunea modificată/completată admisă și redus în mod corespunzător, conform art. 451- 453 C. proc. civ.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 și 8 C. proc. civ.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 1 C. proc. civ. se invocă nelegalitatea sentinței recurate pe motiv că instanța nu a fost alcătuită conform dispozițiilor legale.

Se invocă incidența în cauză, în raport de obiect a dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 136/2020, prin care este reglementată compunerea instanței de fond în cauzele având ca obiect ordinele șefului Departamentului pentru Situații de Urgență.

Potrivit dispozițiilor art; 15 alin, (10) din Legea nr. 13.6/2020,. acțiunea în anulare este soluționată de urgență și cu precădere, într-un termen ce nu va depăși 15 zile de la data sesizării legale a instanței, în completuri formate din 3 judecători.

Procedura de urgență stabilită, în temeiul dispozițiilor alin. (3) și (5) ale aceluiași articol vizează acțiunile în anulare introduse de persoanele care se consideră vătămate în drepturile sale ori care justifică un interes legitim împotriva ordinelor șefului Departamentului pentru Situații de Urgență și presupune inclusiv faptul ca hotărârea primei instanțe poate fi atacată cu recurs în maximum două zile de la comunicare, așa cum rezultă și din dispozitivul sentinței contestate nr. 1839/2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021, de către Curtea de Apel București.

Se solicită casarea sentinței atacate care a fost pronunțată de un complet nelegal constituit și se invocă și dispozițiile art. 9 din Legea nr. 76/2012.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004 raportat la dispozițiile art. 2 lit. "n" din același act normativ în ceea ce privește soluționarea excepției lipsei de interes și pe fond în ceea ce privește soluția de admitere în parte a acțiunii modificate/completate și de anulare în parte a Ordinului nr. 7738/12 octombrie 2021.

Primul aspect de nelegalitate invocat, după expunerea situației de fapt privește nelegala respingere a excepției de interes în formularea acțiunii.

Se invocă încălcarea de către prima instanță a dispozițiilor art. 1 alin. 1, art. 2 lit. "p" și art. 8 din Legea nr. 554/2004 raportat la reținerea existenței unui interes legitim privat pretins al reclamantei în calitate sa de medic detașat în baza ordinului contestat.

Se susține că reclamanta-intimată nu a justificat folosul practic și faptul că Ordinul nr. 7738/12 octombrie 2021 și-a încetat efectele la data de 9.XI:2021 fără a fi executat, fapt confirmat de adresa nr. x din 4.XI.2021 a Spitalului Clinic "Sfânta Maria".

Al doilea aspect de nelegalitate privește nelegala soluționare a cauzei pe fond în sensul anulării în parte a ordinului contestat pe motivul existenței unui exces de putere în sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. "n" din legea nr. 554/2004 și unei pretinse încălcări a dispozițiilor art. 19 alin. (1) și (2) din Legea nr. 136/2020, invocate ca temei al ordinului contestat.

Se arată că în cauză nu a fost probat excesul de putere reținut de prima instanță, ordinul fiind emis de refuzul DSU în executarea dreptului de apreciere, iar în cauză nu au fost încălcate condițiile prevăzute de art. 9 alin. 2 din Legea nr. 136/2021. Aceasta deoarece emiterea ordinului de detașare a medicilor, inclusiv reclamantei, a reprezentat o măsură operativă impusă de o realitate obiectivă existenței unui deficit de personal necesar pentru asigurarea măsurilor de răspuns la epidemia de SARS-Cov-2.

Se propune proba cu înscrisuri depuse în susținerea recursului și se solicită judecarea în lipsă.

La dosar intimata-pârâtă A. a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal mai multe excepții procesuale, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Excepțiile procesuale invocate sunt excepția tardivității cererii de recurs, excepția lipsei calității procesuale pasive a DSU, excepția lipsei calității de reprezentant a secretarului de stat din cadrul DSU, excepția nulității cererii de recurs.

Față de întâmpinarea depusă, recurentul-pârât a depus răspuns la întâmpinare.

În ședința publică din 8.XI.2022 intimata-pârâtă a renunțat în raport de actele depuse, care probau înregistrarea în termen a recursului la excepția tardivității.

Motivat, în aceeași sentință Curtea a respins toate excepțiile procesuale invocate prin întâmpinare față de care reclamanta-intimată nu a renunțat.

Analizând recursul declarat în raport de motivele de casare invocate, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca nefondat.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1n pct. 1 C. proc. civ. este nefondat instanța de fond care a pronunțat sentința atacată fiind legal constituită în compunere de 1 judecător.

În cauză nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 136/2020, prin care este reglementată compunerea de trei judecători în cauzele care se încadrează ca obiect în dispozițiile art. 15 din Legea nr. 136/2020 ca normă cu caracter special.

Prezenta cauză nu are ca obiect o Hotărâre CNSU pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 15 alin. 4 din Legea nr. 136/2020 în privința completului specializat compus din trei judecători.

În cauză în raport de obiect instanța a fost legal constituită în completarea de 1 judecător raportat la dispozițiile art. 19 alin. 5 din Legea nr. 136/2020 și la art. 10 din Legea nr. 554/2004.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. este nefondat, în cauză sentința atacată fiind dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor de drept material incidente, ambele aspecte de nelegalitate, atât în ceea ce privește respingerea excepției lipsei de interes cât și în ceea ce privește admiterea în parte a acțiunii, fiind nefondate.

Primul aspect de nelegalitate privind interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 1, art. 2 alin. 1 lit. "p" și art. 8 din Legea nr. 554/2004 în ceea ce privește respingerea excepției lipsei de interes/obiect a cererii modificatoare nu este fondat.

Prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente și a constatat că reclamanta-intimată, ca persoană fizică medic care a figurat ca detașată în baza ordinului contestat, are calitate de persoană vătămată și justifică un interes vătămat în sensul dispozițiilor art. 1 și art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 554/2004.

În concret reclamanta a reclamat nelegalitatea ordinului prin care s-a dispus abuziv și motivat detașarea sa de la spitalul "Sfânta Maria" București în sectorul covid, aceasta reclamând excesul de putere al autorității, în cauză existând interesul subiectiv în sensul art. 2 alin. 1 lit. p) din Legea nr. 554/2004.

Faptul că ordinul contestat nu a mai fost pus în executare față de reclamantă nu determină o lipsă de interes sau de obiect a acțiunii întemeiată pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Al doilea aspect de nelegalitate, care privește soluția pe fond de admitere în parte a acțiunii modificată nefondat.

În mod legal prima instanță a interpretat și aplicat corect dispozițiile art. 1 și 8 raportat la dispozițiile art. 2 lit. "n" din Legea nr. 554/2004 în sensul existenței unui exces de putere al autorității emitente în ceea ce privește detașarea reclamantei.

Iar excesul de putere a reprezentat nerespectarea condițiilor prevăzute de art. 19 din Legea nr. 136/2020 și în special faptul că ordinul contestat nu a avut la bază existența unei solicitări motivate a direcției de sănătate publică a Municipiului București, a inspectoratului pentru situații de urgență a Municipiului București ori a Centrului național de coordonare și conducere a intervenției.

În cauză nu poate fi reținută analiza factorilor de risc ca act depus în recurs. Această analiză are caracter general și nu este de natură a înlătura concluzia primei instanțe în sensul că emiterea ordinului față de reclamantă s-a baza pe o analiză formală contrar dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 136/2020.

Față de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 496-497 C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat menținând ca legală sentința pronunțată de instanța de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne împotriva sentinței civile din 1839 din 6 decembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 noiembrie 2022.