ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4782/2022

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, a solicitat, în principal, obligarea pârâților la includerea în Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, în regim de compensare 100%, a medicamentului PEMBROLIZUMAB (denumire comercială B.) pentru indicația terapeutică adenocarcinom de joncțiune esogastrică și în subsidiar obligarea pârâtului Ministerul Sănătății la adoptarea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării indicațiile terapeutice neincluse in rezumatul caracteristicilor produsului, publicat în transparență decizională pe site-ul www.x.ro la data de 04.09.2018.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 84 din data de 14.10.2021, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității acțiunii, pentru lipsa plângerii prealabile, excepție invocată de pârâtul Casa Națională de Asigurări de Sănătate, și în consecință: A respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate. A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepție invocată de pârâtul Ministerul Sănătății. A respins ca neîntemeiată excepția prematurității, invocată pârâtul Guvernul României. A respins ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâta Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. A respins ca neîntemeiat capătul de cerere principal formulat de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. A admis în parte cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății și a obligat pârâtul Ministerul Sănătății la emiterea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 84 din data de 14.10.2021, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătății invocând dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. În dezvoltarea motivelor de recurs se susține că, hotărârea atacată este nelegală pentru considerentul că a fost dată cu depășirea de către instanță a atribuțiile puterii judecătorești (art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.). Prin sentința recurată, instanța de fond a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în sensul de a obliga pârâtului Ministerul Sănătății la emiterea Ordinului privind constituirea Comisiei pentru aprobarea decontării medicamentelor pentru indicațiile terapeutice ce nu sunt incluse în rezumatul caracteristicilor produsului. Motivul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. reglementează situația depășirii de către instanțe a atribuțiilor puterii judecătorești prin aceasta înțelegându-se incursiunea autorității judecătorești în sferele celorlalte puteri ale Statului, cum este cea legislativă sau executivă, astfel cum acestea sunt delimitate de prevederile constituționale sau de către legile organice, instanța săvârșind acte care intră în atribuțiile unor altor organe aparținând unei alte autorități constituite în stat. Instanța de fond era obligată să rețină că dispozițiile legale stabilesc obligativitatea parcurgerii unei anumite proceduri în vederea includerii unui medicament pentru o nouă indicație terapeutică în lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, or această procedură nu a fost parcursă în prezenta cauză. Ministerul Sănătății are competența de a realiza actualizarea Listei doar după ce aceasta este, prezentată, de către ANMDMR după parcurgerea etapelor legale ale procesului de evaluare a medicamentelor pentru care deținătorii autorizațiilor de punere pe piață au formulat solicitări în acest sens. Prin O.U.G. nr. 23/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și pentru modificarea unor acte normative în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial ai României partea I din 13.05.2014, a fost reglementată modalitatea privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 cu modificările și completările ulterioare. Reproducem mai jos prevederile art. 232^1: "(1) Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea Agenției Naționale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale. (2) Metodologia de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și căile de atac se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, la propunerea Agenției Naționale, a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale." În aplicarea prevederilor legale mai sus menționate a fost aprobat Ordinul MS nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor și metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentației care trebuie depusă de solicitanți, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicațiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum și denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate, precum și a căilor de atac, publicat în Monitorul Oficial nr. 557 din 28 iulie 2014. Pentru motivele expuse în conținutul cererii de recurs, recurentul-pârât solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar, pe fond, respingerea cererii deduse judecății.

Apărările formulate în cauză. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului. Intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a depus note scrise prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantului A.. În acest sens a depus copie a certificatului de deces emis pe numele A..

Procedura de soluționare a recursului. În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 14 martie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 19 octombrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs. Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei-reclamante A., invocată de intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Înalta Curte reține că este întemeiată. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei". Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia. Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai de către o persoană care deține capacitate procesuală de folosință, sub sancțiunea nulității actului de procedură, dispoziții aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât și în cazul căilor de atac. Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii. Având în vedere considerente de ordin teoretic conform cărora excepția lipsei capacității procesuale de folosință este o excepție peremptorie, dirimantă, de fond și absolută, Înalta Curte constată că aceasta poate fi invocată în orice stare a pricinii, atât în fața instanței de fond, cât și în fața instanței de recurs. Prin urmare, Înalta Curte constată că din înscrisul depus la dosarul instanței de recurs, rezultă că reclamanta A. a decedat la data de 09.10.2021, (conform certificatului de deces seria x nr. x/09.10.2021 - dosarul de recurs), iar prin deces, intimata-reclamantă a pierdut capacitatea procesuală de folosință, nemaiputând fi subiect de drepturi și obligații și, în consecință, subiect al raportului de drept dedus judecății. Totodată, Înalta Curte va avea în vedere și caracterul intuitu personae al cererii de chemare în judecată, pretenția solicitată prin cererea de ordonanță președințială (asigurarea în regim de compensare 100% a medicamentului Pembrolizumab) putând fi executată doar față de reclamantă, nefiind o obligație transmisibilă succesorilor săi. Având în vedere că una dintre condițiile de exercitare ale acțiunii, prevăzute de art. 32 alin. (1) C. proc. civ., nu mai este îndeplinită, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătății și va casa sentința recurată. Procedând la rejudecarea cererii de chemare în judecată, Înalta Curte va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a reclamantei și, în raport de prevederile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., va respinge acțiunea pentru lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantei A..

Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatei-reclamante, va admite recursul, va casa sentința recurată și rejudecând, va respinge acțiunea pentru lipsa capacității procesuale de folosință a reclamantei A..