ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5069/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5069/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1 Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași, anularea hotărârii nr. 1545/25.05.2015 emise de către pârâtă și să i se acorde drepturile de fost deținut politic.
1.2. Prin sentința nr. 144/C.A./09.02.2017 pronunțată de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a respins acțiunea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași.
1.3 Împotriva sentinței civile nr. 144/C.A./09.02.2017 a Tribunalului Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței recurate, respectiv admiterea acțiunii, ca urmare a rejudecării cauzei.
1.4 Prin decizia nr. 971/2017 din 11 septembrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins recursul declarat de A. împotriva sentinței civile nr. 144/CA/09.02.2017 pronunțate de Tribunalul Iași, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
1.5 Împotriva deciziei nr. 971/2017 din 11 septembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a declarant recurs recurentul-reclamant A., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și admiterea acțiunii.
Hotărârea supusă contestației în anulare
Prin decizia nr. 6181 din 19 noiembrie 2020 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de A. împotriva deciziei nr. 971/2017 din 11 septembrie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.
Contestația în anulare
Împotriva deciziei nr. 6181 din 19 noiembrie 2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție contestatorul A. a formulat contestație în anulare.
Contestația în anulare nu a fost motivată.
Apărările formulate de intimat
Intimata Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași - Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr. 118/1990 a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă.
Considerentele Înaltei Curți asupra contestației în anulare
Analizând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 C. proc. civ., excepția nulității contestației în anulare, invocată din oficiu de instanță la termenul de judecată din 27 octombrie 2021, Înalta Curte o apreciază ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Este de reținut că, în materia contestației în anulare, se aplică, prin asemănare, prevederile art. 194 C. proc. civ. cu privire la elementele cererii de chemare în judecată, ceea ce implică faptul că o cerere de contestație în anulare trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute pentru oricare cerere introductivă.
Astfel, textul legal al art. 194 pct. d C. proc. civ. instituie cu titlu obligatoriu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază o cerere.
Totodată, potrivit art. 506 C. proc. civ., "(1) Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă.
(2) Contestația se motivează în termenul de 15 zile prevăzut la alin. (1), sub sancțiunea nulității acesteia".
Din interpretarea acestui text de lege rezultă că termenul de introducere a contestației în anulare este de 15 zile de la comunicarea hotărârii iar depunerea motivelor de contestație în anulare trebuie să se realizeze în același termen de 15 zile de la comunicare, sancțiunea care se aplică în cazul în care contestația în anulare nu se motivează în termenul prevăzut de art. 506 alin. (1) C. proc. civ. fiind nulitatea acesteia, vătămarea fiind prezumată potrivit art. 175 alin. (2) C. proc. civ.
Această sancțiune este justificată de natura contestației în anulare de cale extraordinară de atac, întrucât în lipsa indicării motivelor în termenul prevăzut de lege este imposibilă examinarea cererii.
În speță, contestatorul A. nu a depus la dosar motivele contestației în anulare prevăzute de art. 503 C. proc. civ. nici până la termenul de judecată din 27 octombrie 2021, deși a avut suficient timp pentru a-și expune argumentele de fapt și de drept pe care înțelege să le invoce în susținerea cererii sale.
În concluzie, câtă vreme nu sunt prezentate motivele care să poată fi încadrate în motivele contestației în anulare prevăzute de dispozițiile art. 503 C. proc. civ., nu este posibilă exercitarea controlului judiciar în această cale extraordinară de atac.
Pentru rațiunile înfățișate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 506 alin. (2) C. proc. civ., va constatat nulitatea contestației în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 6181 din 19 noiembrie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nulă contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 6181 din 19 noiembrie 2020 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2021.
Procesat de GGC - LM