ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4444/2021

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată inițial la data de 4.05.05.2020 pe rolul Tribunalului București, secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, sub nr. de dosar x/2020, reclamanta, Unitatea Administrativ Teritorială orașul Pucioasa, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, a solicitat:

În motivarea cererii sale, reclamanta a arăta, în esență, că a încheiat un contract de finanțare nr. x/29.05.2019 pentru implementarea Proiectului "Modernizare și Amenajare Peisageră în Zona Centrală a Stațiunii Balneoclimaterice Oraș Pucioasa".

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 4254 din data de 23 septembrie 2020 Tribunalul București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență că, în cauza de față, nu sunt incidente pentru stabilirea competenței teritoriale dispozițiile tezei a doua a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, având în vedere că reclamantul nu este autoritatea emitentă a actului administrativ contestat, pentru a se depune acțiunea la instanța de la sediul destinatarului actului.

Așadar litigiul dedus judecății nu se poartă între două autorități publice, ci între o autoritate publică - MDRAP, emitent al actului administrativ considerat nelegal, și o persoană pretins vătămată - Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Pucioasa, persoană juridică de drept public, aceasta din urmă neacționând în regim de putere publică, ci adresându-se instanței de contencios administrativ ca orice persoană vătămată, conform art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 554/2004.

Cum autoritatea publică din prezenta cauză are calitatea de pârât, acțiunea nu poate fi introdusă la instanța de la sediul pârâtului, fiind competentă instanța de la sediul reclamantei, potrivit art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004.

Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat la data de 8.03.2021 pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sub un alt număr de dosar, respectiv sub nr. x/2021.

Hotărârea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 458 din data de 11.05.2021, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis la rându-i excepția necompetenței teritoriale, și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a de contencios administrativ și fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență, că, în raport de obiectul cauzei-anulare act administrativ și de calitatea părților de autorități sau instituții publice, în stabilirea competenței teritoriale, sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 iar distincțiile reținute de Tribunalul București, în ceea ce privește rangul autorităților publice părți în cauză, apar ca fiind lipsite de fundament legal și în contradicție cu prevederile art. 10, alin. (3), teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Astfel, constatând faptul că reclamanta U.A.T. Orașul Pucioasa reprezentată prin Primar este o autoritate publică, în sensul dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, precum și faptul că pârâții Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia sunt tot autorități publice, ambele având sediul în municipiul București, Tribunalul Dâmbovița a constatat ca fiind întemeiată excepția necompetenței teritoriale exclusive, invocată din oficiu, reținând că instanța competentă teritorial exclusiv să soluționeze cauza este instanța inițial sesizată, respectiv Tribunalul București, secția de contencios administrativ și fiscal, tribunal în a cărui rază de competență teritorială este situat sediul autorităților publice pârâte, conform art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Înalta Curte, sesizată fiind cu pronunțarea regulatorului de competență, judecând în conformitate cu dispozițiile art. 135 C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății, precum și dispozițiile legale incidente în cauză, va stabili competența de soluționare a prezentului litigiu în favoarea Tribunalului București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Argumente de fapt și de drept relevante

Verificând cererea de chemare în judecată Înalta Curte constată că titularul acesteia este Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Pucioasa, iar, raportat la obiectul acțiunii, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, alin. (2) al acestui articol făcând trimitere la Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, calitate de pârâți având Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Agenția Pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței teritoriale de soluționare a cauzei, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite cu privire la aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, respectiv cu privire la consecințele pe care le atrage încadrarea reclamantei, ca persoană vătămată prin actul administrativ contestat, asupra instanței competente să judece cauza.

Înalta Curte reține că, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței (24.12.2019):

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Conform art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică este " orice organ de stat sau al unităților administrativ-teritoriale care acționează, în regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autorităților publice, în sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public."

Pe de altă parte C. civ., în art. 189, clasifică persoanele juridice în două categorii; astfel, "persoanele juridice sunt de drept public sau de drept privat". Persoanele juridice de drept public sunt: statul, autoritățile (centrale, locale, autonome), instituțiile publice, atât cele ierarhic subordonate autorității centrale sau locale, cât și cele autonome, care se află sub controlul sau coordonarea guvernului, ale autorității locale sau ale parlamentului, unitățile administrativ-teritoriale, precum și "operatori economici" constituiți de stat sau de autoritățile locale ori de unitățile administrative-teritoriale.

Reclamantă în cauză este Unitatea Teritorială Orașul Pucioasa, persoană juridică de drept public în sensul dispozițiilor legale anterior menționate și ale art. 96 din O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, care acționează prin intermediul autorităților administrație publice locale reglementate de lege.

Din reglementarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 reiese că legiuitorul a avut în vedere două ipoteze și anume: prima, în care reclamantul este o persoană fizică sau juridică de drept privat și a doua, în care calitatea de reclamant o are o autoritate publică, instituție publică sau asimilată, textul legal neinstituind nicio distincție în funcție de obiectul litigiului ori de calitatea pârâtului chemat în judecată, elementul esențial în determinarea competenței teritoriale de soluționare a cauzei reprezentându-l doar calitatea reclamantului de instituție publică.

Reține astfel Înalta Curte, în regulator de competență că, deși, în prezenta cauză, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Pucioasa, acționează în calitate de " persoană vătămată" printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, în lipsa unor mențiuni derogatorii în cuprinsul articolului 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 referitoare la calitatea autorității publice - de persoană vătămată printr-un act administrativ sau de persoană juridică ce acționează în regim de putere publică, în orice împrejurare, indiferent de obiectul acțiunii judiciare, în situația în care o autoritate publică are calitate de reclamantă, într-o acțiune de contencios administrativ, trebuie să se adreseze instanței de la sediul pârâtului, legiuitorul instituind o normă de competență teritorială exclusivă în favoarea acestei instanțe.

Astfel, câtă vreme legiuitorul nu instituie vreo distincție în stabilirea competenței teritoriale de soluționare a cauzei în raport cu calitatea pârâtului, ci distincția se face doar în funcție de calitatea reclamantului, orice altă interpretare în raport cu alte aspecte, ce exced textului de lege aplicabil, nu poate dobândi efecte juridice, cu atât mai mult cu cât competența teritorială la care se referă art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este una exclusivă, de la care nici părțile și nici instanța nu pot deroga.

Cum aplicarea tezei I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este exclusă, aceasta reprezentând o normă specială, de strictă aplicare, întrucât vizează situația reclamanților persoane fizice sau juridice de drept privat, în condițiile în care titularul cererii de chemare în judecată - Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Pucioasa - este o autoritate publică/persoană juridică de drept public, competența trebuie tranșată în raport de dispozițiile tezei a II-a a art. 10 alin. (3) din același act normativ, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului instituție publică, fără a face distincție între situațiile în care instituția publică acționează în calitate de parte vătămată și cele în care acționează ca emitent al actelor atacate.

Prin urmare, în considerarea calității de instituție publică a reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Pucioasa și a sediului pârâtului Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice (autoritate publică centrală), aflat în București, b-dul x nr. 16, Latura Nord, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este tribunalul aflat în circumscripția teritorială a municipiului București.

Temeiul legal al regulatorului de competență

Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) din C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența teritorială de soluționare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Pucioasa în contradictoriu cu pârâții Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 5 octombrie 2021.

GGC - MM