ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3669/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, a solicitat, în principal, anularea Deciziei 405/06.09.2018, în conformitate cu art. 31 din O.G. nr. 2/2001 și, în subsidiar, modificarea sancțiunii dispuse, în sensul înlocuirii amenzii în cuantum de 30.000 RON cu sancțiunea transmiterii unei somații de intrare în legalitate. 1.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 876 din 8 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamanta A. S.A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național al Audiovizualului, ca neîntemeiată. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentințe civile nr. 876 din 8 martie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. S.A., solicitând casarea sentinței atacate, și rejudecarea cauzei, cu consecința anularii Deciziei 405/06.09.2018 emise de Consiliul Național al Audiovizualului și exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 30.000 RON. În drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. 1.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Consiliul Național al Audiovizualului nu a formulat întâmpinare. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Completul învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 16 iunie 2021, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursului, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Analizând cererea de recurs formulată în cauză și înregistrată pe rolul instanței la data de 17 aprilie 2019, se constată că, în ceea ce o privește pe reclamanta A. S.A., societate aflată în insolvență, calea de atac a fost declarată prin avocat B., partener în cadrul SCPA "C.", purtând doar semnătura acestuia. Prin adresa emisă la 21 mai 2019, i s-a solicitat recurentei-reclamante să comunice stadiul procedurii de insolvență, aceasta depunând un extras de pe portalul Tribunalului București, secția a VII-a civilă cu referire la dosarul nr. x/2011. La data de 20 mai 2021, prin e-mail, recurenta-reclamantă A. S.A., prin administrator special a depus o cerere prin care a învederat faptul că a fost revocat mandatul acordat reprezentantului convențional SCPA "C.". Pentru termenul de judecată din 16 iunie 2021, având în vedere situația recurentei-reclamante astfel cum reiese din dosarul de insolvență nr. x/2011 aflat pe rolul Tribunalului București, secția a VII-a civilă, în sensul că a fost desemnat în calitate de administrator judiciar practicianul în insolvență D., a fost citat acest administrator cu mențiunea de a preciza dacă își însușește recursul declarat, astfel cum reiese din dosar, filele x și 21. Înalta Curte constată că, potrivit art. 155 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., după deschiderea procedurii insolvenței, citarea în litigiu a părților supuse procedurii se realizează potrivit legii speciale. În cazul de față, vor fi avute în vedere și dispozițiile art. 18 alin. (1) teza a II-a din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței, în vigoare la momentul deschiderii procedurii insolvenței, potrivit cărora "După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților." Deși administratorului judiciar, practicianul în insolvență D., a fost citat cu mențiunea de a preciza dacă își însușește recursul declarat, Înalta Curte constată că acesta nu a depus la dosar poziția sa cu privire la acest aspect, până la momentul rămânerii în pronunțare. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru aceste considerente, în raport de prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității, invocată din oficiu și va anula recursul formulat de reclamanta A. S.A., citată prin administrator special E. și administrator judiciar D..