ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3607/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3607/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2019)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin sentința nr. 287 din 16 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosar nr. x/2018 s-a respins contestația în anulare formulată de contestatorul A., împotriva sentinței nr. 117 din 26.02.2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimații B. S.R.L. și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt.
Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 40 din data de 22 ianuarie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a constatat perimată contestația în anulare formulată de A. împotriva sentinței nr. 287 din 16 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosar nr. x/2018, în contradictoriu cu intimații B. S.R.L. și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței nr. 40 din data de 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs A..
Considerentele Înaltei Curți
Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția tardivității recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:
Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces.
În consecință, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenele prevăzute de lege pentru exercițiul unei căi de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează.
Conform dispozițiilor art. 421 alin. (2) din C. proc. civ., "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare."
Termenul de 5 zile are caracterul unui termen legal, imperativ și absolut, a cărui încălcare atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai exercita calea de atac.
În speță, sentința atacată a fost pronunțată la data de 30 ianuarie 2019, astfel încât, potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (2) C. proc. civ., termenul de 5 zile de la pronunțare, prevăzut de art. 421 alin. (2) C. proc. civ., s-a împlinit la data de 05 februarie 2019, într-o zi lucrătoare, ceea ce face ca înregistrarea prin poștă a recursului la data de 26 februarie 2019 să fie realizată peste termenul legal stipulat în acest sens.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 414 alin. (2) și art. 421 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția tardivității invocată din oficiu și, pe cale de consecință, va respinge recursul declarat de recurentul A., ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția tardivității recursului, invocată de către instanță, din oficiu.
Respinge recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinței nr. 40 din 22 ianuarie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2021.