ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2026/2021

Ședința publică din data de 31 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 21 iunie 2018, sub nr. x/2018, contestatoarea A. S.R.L., în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt, a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 296 din 23 mai 2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, întemeiată pe art. 503 alin. (1) și (2) pct. 2 din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 41 din 22 ianuarie 2019, Curtea de Apel Craiova a constatat perimată contestația în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 296 din 23.05.2018, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt.

La data de 27 februarie 2019, contestatoarea A. S.R.L. a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 41 din 22 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

La termenul din 26 februarie 2020, Înalta Curte a dispus suspendarea judecării recursului declarat de contestatoarea A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 41 din 22 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

La data de 22 septembrie 2020, recurenta-contestatoare A. S.R.L. a formulat o cerere de reluare a procesului, fără însă, să solicite judecarea cauzei în lipsă sau măcar a respectivei cereri de repunere pe rol.

Potrivit rezoluției administrative din 25.09.2020, părțile au fost citate pentru termenul de judecată din 31 martie 2021, cu mențiunea discutării cererii de repunere pe rol.

La termenul din 31 martie 2021, părțile au lipsit, iar Înalta Curte a respins cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de către recurentă, constatând că pentru soluționarea acestei cereri nici recurenta, nici partea adversă nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Art. 415 C. proc. civ. stabilește la pct. 1 că "Judecata cauzei suspendate se reia: 1. prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor ".

Din interpretarea sistematică a acestui text de lege reiese că judecata cauzei se reia atunci când dispare impedimentul care a condus la suspendarea ei. Astfel, judecata cauzei suspendate pentru că părțile nu s-au prezentat și nici nu au solicitat judecarea cauzei (și) în lipsă nu se poate relua dacă niciuna dintre părți nu s-a prezentat la termenul acordat și nici nu a solicitat judecarea cauzei (și) în lipsă, concomitent sau ulterior formulării cererii de repunere pe rol, așa cum este cazul în speța de față.

De altfel, o asemenea cerere de redeschidere a judecății, neînsoțită de prezentarea la termen sau formularea unei cereri de judecată a cauzei (și) în lipsă, nu este în mod obiectiv aptă să conducă la reluarea efectivă a judecății, subzistând același impediment care a oprit judecata și anterior.

În realitate, "cererea de redeschidere" la care se referă textul de lege analizat nu poate fi una pur formală, ci numai una care respectă și obligațiile părților în desfășurarea procesului, printre care și aceea "să contribuie la desfășurarea fără întârziere a pocesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia" [art. 10 alin. (1) teza finală C. proc. civ..].

Examinând excepția de perimare, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 416 alin. (1) și (2) din C. proc. civ.:

"(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2) Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță."

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.:

"(1) Judecătorul va suspenda judecata: 2. Când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă."

Înalta Curte constată că, la termenul de judecată din data de 26.02.2020, a fost dispusă suspendarea judecării recursului, având în vedere lipsa părților, legal citate, la strigarea pricinii, precum și nedepunerea la dosar a unei cereri scrise de judecare în lipsă.

Încheierea de ședință din data de 26.02.2020 reprezintă ultimul act de procedură efectuat în cauză, de la această dată începând să curgă termenul de 6 luni prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ., termen care s-a împlinit la data de 26.08.2020.

Având în vedere că, în perioada 16.03.2020 - 14.05.2020, pe teritoriul României a fost instituită starea de urgență prin Decretul Președintelui României nr. 195/2020, prelungită prin Decretul Președintelui României nr. 240/2020, iar potrivit art. 41 din Decretul Președintelui României nr. 195/2020:

"Prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret.", Înalta Curte constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 418 alin. (3) C. proc. civ., potrivit căruia "perimarea se suspendă pe timpul cât partea este împiedicată a stărui în judecată din cauza unor motive temeinic justificate."

În consecință, Înalta Curte constată că, la data de 16.03.2020 a fost suspendată curgerea termenului de perimare, reluarea acestuia operând de la data încetării stării de urgență, pentru perioada de timp rămasă. Ca atare, cursul perimării s-a reluat la data de 15.05.2020 și s-a împlinit la data de 26.10.2020, în raport de prevederile art. 181 alin. (2) C. proc. civ.

Înalta Curte reține și împrejurarea că cererea de redeschidere a procesului, formulată de recurenta-contestatoare A. S.R.L. potrivit art. 415 pct. 1 C. proc. civ., a fost respinsă, că nu s-a mai îndeplinit niciun act de procedură și nu subzistă vreunul din cazurile în care actul de procedură trebuia înfăptuit din oficiu de către instanța de judecată.

În consecință, față de lipsa de diligență a părților, care a condus la rămânerea cauzei în nelucrare pentru o perioadă mai mare de 6 luni, Înalta Curte constată intervenită sancțiunea perimării recursului, potrivit dispozițiilor art. 420 și art. 421 alin. (2) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de Societatea A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 41 din 22 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 martie 2021.