ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Buftea și Tribunalul Militar București, constată următoarele:

Prin încheierea de cameră preliminară nr. 112 din 7 septembrie 2022, Tribunalul Militar București, în baza art. 335 alin. (4) C. proc. pen. rap. la art. 35 alin. (1), art. 37 alin. (1) și la art. 48 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii formulate de procurorul militar șef secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, de confirmare a soluției de redeschidere a urmăririi penale dispusă prin ordonanța din 26.07.2022, emisă în Dosar nr. x/2021, în favoarea Judecătoriei Buftea.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Militar București a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal din 22.02.2020, lucrătorii din cadrul I.G.P.F. - Centrul de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. și de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanța nr. 329759/2020 din 22.02.2020 a organelor de cercetare penală din cadrul poliției judiciare din cadrul I.G.P.F. - Centrul de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni, s-a dispus începerea urmăririi penale în rem cu privire la infracțiunile de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. și de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

Prin ordonanța din 22.02.2020 a organului de cercetare penală din cadrul poliției judiciare din cadrul I.G.P.F. - Centrul de Supraveghere și Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi București-Otopeni s-a dispus efectuarea unui raport de constatare tehnico-științific balistic de către specialiștii din I.G.P.R. - Institutul Național de Criminalistică. Raportul de constatare criminalistică nr. x din 30.03.2020 a fost depus la dosarul cauzei.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Parchetului de pe Judecătoriei Buftea la 26.02.2020 sub nr. x/2020.

Prin ordonanța din 01.03.2021 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. și de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, cauza fiind înregistrată sub nr. x/2021 la 05.03.2021.

Procurorul militar din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București a întocmit în conformitate cu disp. art. 46 alin. (1) și (2) din Legea nr. 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, notificarea unei fapte penale pretinse a fi comisă de către un membru al forțelor armate străine prezent pe teritoriul României din 01.07.2021, pe care a înaintat-o Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, unde a fost înregistrată sub nr. x/2021 la 01.07.2021.

Prin referatul nr. x/2021 din 07.07.202 procurorul militar șef serviciu al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare a propus preluarea în vederea soluționării de către secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dosarului nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Referatul a fost înaintat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la 08.07.2021.

Prin ordonanța din 08.07.2021 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a dispus preluarea dosarului nr. x/2021 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București de către secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea efectuării urmăririi penale în cauză.

Prin ordonanța din 31.08.2021 a procurorului militar din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare, s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. și de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. cu referire la cetățeanul american A. - sergent în cadrul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii.

Prin ordonanța din 26.07.2022 a procurorului militar șef secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare s-a dispus infirmarea ordonanței procurorului din 31.08.2021 și redeschiderea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunilor nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen. și de tentativă la contrabandă calificată prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 271 din Legea nr. 86/2006, toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. săvârșite de cetățeanul american A. - sergent în cadrul Forțelor Armate ale Statelor Unite ale Americii.

Procurorul militar șef secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare a dispus înaintarea dosarului judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul Militar București în vederea confirmării redeschiderii urmăririi penale.

Așa fiind, în urma analizei soluției dispuse în dosarul penal nr. x/2021, s-a constatat că temeiul de drept în baza căruia a fost adoptată ordonanța de clasare este inoperabil, deoarece dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. e) și j) C. proc. pen. vizează situația în care lipsește o condiție prevăzută de lege, respectiv a intervenit transferul de proceduri.

Instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței după calitatea persoanei a Tribunalului Militar București, având în vedere calitatea de militar a făptuitorului la momentul săvârșirii presupusei fapte pentru care a fost începută urmărirea penală.

Potrivit dispozițiilor art. 48 alin. (1) C. proc. pen., când competența instanței este determinată de calitatea inculpatului, instanța rămâne competentă să judece chiar dacă inculpatul, după săvârșirea infracțiunii, nu mai are acea calitate, în cazurile când:

a) fapta are legătură cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului;

b) s-a dat citire actului de sesizare a instanței.

Se observă că pentru a opera prorogarea legală de competență, legea procesual penală impune două condiții, care trebuie realizate cumulativ. În cazul celei prev. de art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., se instituie o condiționare relaționată nemijlocit și strict cu atribuțiile de serviciu ale făptuitorului. Aceasta presupune ca actele care se circumscriu elementului material al faptei cercetate să se regăsească în sfera atribuțiilor de serviciu concrete ale respectivului, să fie de competența sa. Prin urmare, circumstanțierea pe care o impune legea, privește o legătură de interdependență între, pe de o parte, calitatea subiectului activ, de militar și ocupația profesională concretă a acestuia, și pe de altă parte, o condiție referitoare la împrejurările în care a fost săvârșită fapta, care o raportează la atribuțiile proprii, specifice, serviciului îndeplinit de făptuitor, în funcția ocupată.

Interdependența relevată, convertește o calitate generică, de militar (care este avută în vedere din perspectiva verificării competenței tribunalului militar), într-o calitate concretă, ce presupune îndeplinirea efectivă a unei categorii de atribuții de serviciu clar stabilite, respectiv propriile sarcini de serviciu ale făptuitorului, specifice postului său, rezultate din fișa postului sau din alte dispoziții legale (care este valorizată din perspectiva justificării prorogării de competență).

Categoria de sarcini de serviciu specifice nu se extinde la sfera oricăror atribuții, obligații sau competențe legale aferente calității de militar și trebuie verificate în concret, în circumstanțele de fapt ale comiterii infracțiunii.

În consecință, s-a constatat că fapta care face obiectul dosarului de urmărire penală nu are legătură cu atribuțiile de serviciu, concrete, ale sus-numitului și nu a fost comisă în exercitarea ori pe baza îndatoririlor funcționale, neputând fi incidentă ipoteza pre. de art. 48 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

De asemenea, procedura desfășurată în prezent nu se subsumează ipotezei prev. de art. 48 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

În același timp, trebuie avute în vedere și disp. art. 4 pct. 3 din Acordul între România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, ratificat prin Legea nr. 26/2002, potrivit cărora:

"Ori de câte ori un membru al forței sau al componentei civile ori un membru de familie al acestuia este judecat de autoritățile române, numai tribunalele civile ordinare (s.n.) vor avea competență de judecată."

Prin urmare, în cazul cetățeanului american A. competența de soluționare a cererii procurorului militar revine în acest moment instanței civile, care, în raport cu normele de competență materială, este judecătoria.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 4.10.2022.

Prin încheierea nr. 2273 din 28 noiembrie 2022 pronunțată de Judecătoria Buftea în Dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Buftea și, în baza art. 48 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. și art. 47 C. proc. pen. a fost declinată competența de soluționare a cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale dispusă prin Ordonanța din 26.07.2022 de către procurorul militar șef secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Parchetelor Militare de în favoarea Tribunalului Militar București.

În baza art. 51 alin. (1), (2) și 4 din C. proc. pen., s-a suspendat judecarea cauzei și s-a înaintat cauza la Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului de competență.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Buftea a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 48 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., respectiv faptul că, deși persoana cercetată nu mai are calitatea de militar, faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale au legătură cu atribuțiile sale de serviciu, astfel încât instanța rămâne competentă să soluționeze cauza chiar dacă persoana cercetată nu mai are această calitate.

În raport de aceste dispoziții legale și de împrejurarea că faptele pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale au legătură indisolubilă cu calitatea de militar a lui A., acesta venind pe teritoriul României în cadrul unui exercițiu militar comun, încărcătorul cu cartușe a fost primit cu ocazia efectuării exercițiilor de tragere în poligon în cadrul unei misiuni militare comune, iar activitățile efectiv de cercetare cu privire la situația acestui încărcător nu pot fi efectuată de către organele de urmărire penală civile, ci această competență este atribuită organelor de urmărire penală militare, s-a constatat că Judecătoria Buftea nu are competența soluționării cererii.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 14 decembrie 2022.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, examinând cu prioritate propria competență de a statua asupra acestuia în temeiul art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată următoarele:

Conflictul negativ de competență reprezintă situația juridică provocată de hotărârile a două instanțe care își declină reciproc judecarea aceleiași cauze, situație în care este necesară intervenția unei instanțe superioare, care să tranșeze incidentul ivit.

Sub aspectul organului judiciar căruia îi revine competența de a soluționa conflictul de competență, dispozițiile art. 51 alin. (1) C. proc. pen. stabilesc că atunci când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară comună.

În cauza de față, Înalta Curte constată că cele două instanțe judecătorești aflate în conflict sunt, pe de o parte, Judecătoria Buftea (instanță civilă) și, pe de altă parte, Tribunalul Militar București (instanță militară).

În principiu, într-o atare ipoteză, se mențin rațiunile care au stat la baza normării competenței în caz de reunire a cauzelor, conform art. 44 din C. proc. pen., aceste prevederi reglementând soluția general aplicabilă atunci când, într-o cauză unică, se examinează competența a două instanțe, dintre care una este civilă, iar cealaltă militară.

Regulile desprinse din interpretarea coroborată a art. 44 alin. (4) și (5) din C. proc. pen. se aplică, așadar, și atunci când este necesară identificarea instanței superioare comune, în cazul în care s-a ivit un conflict de competență între o instanță civilă și una militară, deoarece nu există o deosebire de substanță între situația competenței a două instanțe în caz de reunire a cauzelor și cea a conflictului de competență, pentru a se justifica aplicarea unei soluții diferite.

Prin urmare, de vreme ce ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet, rezultă că, în cazul în care instanțele implicate într-un conflict de competență sunt una civilă, iar cealaltă militară, competența de a soluționa conflictul de competență revine întotdeauna instanței civile superioare comune, care poate fi instanța civilă superioară celei aflate în conflict, atunci când aceasta este superioară în grad celei militare, sau, după caz, instanța civilă echivalentă în grad celei militare, atunci când instanța militară este superioară.

În speță, în cazul Tribunalului Militar București, instanța superioară este Curtea Militară de Apel București, căreia îi sunt atribuite normativ prerogativele specifice unei instanțe militare de apel la nivel național. În cazul instanței civile aflată în conflict, și anume Judecătoria Buftea, instanța imediat superioară este Tribunalul Ilfov, ceea ce înseamnă că, în ipoteza analizată, Curtea de Apel București reprezintă instanța civilă echivalentă în grad instanței militare superioare.

Prin urmare, instanța superioară comună celor două organe judiciare între care s-a ivit conflictul negativ de competență nu este Înalta Curte de Casație și Justiție, ci Curtea de Apel București, acestei din urmă instanțe revenindu-i competența de a soluționa, potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., conflictul de competență ivit.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție va trimite cauza privind conflictul de competență ivit între Judecătoria Buftea și Tribunalul Militar București la Curtea de Apel București, spre competentă soluționare.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Trimite cauza privind conflictul de competență ivit între Judecătoria Buftea și Tribunalul Militar București la Curtea de Apel București, spre competentă soluționare.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 decembrie 2022.

GGC - ED