ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2832/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2832/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința din camera de consiliu de la 25 mai 2023
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș – secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 07.12.2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Cluj, modificarea Deciziei nr. 10393/08.04.2022 în sensul stabilirii indemnizației lunare pentru situația în care s-a aflat părintele reclamantei, în calitate de titular al persecuției conform art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege nr. 118/1990.
La data de 18.01.2023, reclamanta A. a formulat precizare la acțiune, prin care a solicitat modificarea Deciziei nr. 10393/08.04.2022 emise de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș în sensul stabilirii indemnizației lunare în favoarea reclamantei. Totodată, a solicitat a se lua act de renunțarea la judecată față de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Cluj.
La data de 31.01.2023, reclamanta a depus o nouă precizare la acțiune, prin care a arătat că, în conținutul acțiunii și al precizării, a indicat eronat numărul deciziei emise de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș, numărul corect al deciziei contestate fiind 9952/22.02.2022.
Prin sentința civilă nr. 80 din 7 februarie 2023, Tribunalul Mureș a admis excepția necompetenței teritoriale ridicată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj – secția mixtă contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.
A reținut instanța, în esență, în raport cu dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, că reclamanta, având domiciliul în străinătate, a precizat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că are ales domiciliul procesual în vederea comunicării actelor de procedură în localitatea Gherla, județul Cluj.
Hotărârea celei de-a doua instanțe
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 21.02.2023.
Prin sentința civilă nr. 734 din 29 martie 2023, Tribunalul a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Cluj ridicată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureș – secția de contencios administrativ și fiscal.
A reținut instanța că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică. Or, în ipoteza în care reclamantul nu are stabilit în mod legal un domiciliu la o adresă din țară, sunt incidente dispozițiile art. 111 C. proc. civ., conform cărora cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului.
Astfel, întrucât domiciliul reclamantei este în străinătate, competența nu se poate determina raportat la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, ci la dispozițiile art. 111 C. proc. civ., act normativ care completează legea specială.
Constatând ivit conflict negativ de competență, Tribunalul Mureș, în temeiul art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.
Considerentele Înaltei Curți asupra regulatorului de competență
Înalta Curte reține că, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce privește competența teritorială de soluționare a cauzei, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată dispun că "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".
Deci, de principiu, textul de lege prevede o competență teritorială exclusivă în favoarea instanței de contencios administrativ și fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, conflictul negativ de competență fiind generat de faptul că art. 10 din lege nu reglementează situația în care reclamantul persoană fizică nu are domiciliul în România.
Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar "reședința" este locul unde persoana fizică are locuința secundară. Cele două noțiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, iar dovada fiecăreia se realizează prin mențiuni diferite în actul de identitate.
De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăsește utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalității procedurii de citare, respectiv înștiințării corespunzătoare a părților aflate în litigiu, cu privire la existența și obiectul pricinii.
Or, în materia contenciosului administrativ, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 statuează că reclamantul se adresează exclusiv instanței de la domiciliul său.
Se observă, așadar, că legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului și nu la reședința acestuia.
Reclamanta A., după cum reiese din actele dosarului, are domiciliul în Ungaria, și nu în România.
Astfel, în ipoteza în care reclamantul are domiciliul în străinătate, sunt incidente dispozițiile art. 111 C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului".
Prin urmare, în raport cu cele reținute anterior, reclamanta A. neavând domiciliul în România, competența se va stabili în favoarea instanței de la sediul autorității pârâte, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș, care este emitentul actului atacat.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Mureș – secția de contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Cluj și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș în favoarea Tribunalului Mureș – secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.