ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 175/2023

Deliberând asupra recursului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată:

Prin Decizia penală nr. 23/P din 17 ianuarie 2023 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, a fost respinsă cererea, formulată de către contestatorul - condamnat A., de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel Constanța a reținut că titularul excepției nu a invocat o neconstituționalitate intrinsecă a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., ci, mai degrabă, modalitatea în care instanța supremă - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Hotărârea nr. 67/2022, a procedat la dezlegarea chestiunii cu care acesta a fost învestită, în sensul că "instanța care soluționează contestația în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 și nr. 358 din 26 mai 2022, nu poate reanaliza prescripția răspunderii penale, în cazul în care instanța de apel a dezbătut și a analizat incidența acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii". S-a mai apreciat că excepția invocată de către condamnatul - contestator nu are legătură cu soluționarea cauzei, nefiind astfel îndeplinită condiția prevăzută la art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992.

Împotriva dispozițiilor privitoare la respingerea ca inadmisibilă a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) din C. proc. pen., cuprinse în Decizia penală nr. 23/P din data de 17 ianuarie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a formulat recurs recurentul A., apreciind că sunt îndeplinite condițiile pentru sesizarea Curții Constituționale.

Examinând recursul formulat de recurentul A., Înalta Curte constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea 47/1992, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

Cu privire la admisibilitatea cererii de sesizare a Curții Constituționale, se observă că trebuie îndeplinite cerințele prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, și anume:

- excepția să fie ridicată în fața instanțelor de judecată, la cererea uneia dintre părți sau, din oficiu, de către instanța de judecată sau de arbitraj comercial, respectiv de procuror în fața instanței de judecată, în cauzele în care participă;

- excepția să vizeze neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare;

- excepția să nu aibă ca obiect prevederi constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale;

- excepția să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent de obiectul acesteia.

În ceea ce privește primele trei condiții, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite, respectiv excepția a fost invocată de către contestatorul - condamnat A., în fața instanței investite cu soluționarea contestației în anulare, vizând dispozițiile art. 426 lit. b) din C. proc. pen., iar textul de lege criticat nu a fost declarat neconstituțional printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

În schimb, în acord cu prima instanță, Înalta Curte apreciază că nu este îndeplinită cea de-a patra condiție, în sensul că excepția nu are legătură cu soluționarea cauzei.

Se constată că, în concret, recurentul este nemulțumit de modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție, în realizarea prerogativelor ce i se recunosc, a interpretat dispozițiile art. 426 lit. b) din C. proc. pen., prin hotărârile prealabile nr. 10/2017, respectiv nr. 67/2022.

Referitor la condiția privind legătura normelor ce fac obiectul excepției cu soluționarea cauzei, Înalta Curte reține că, pentru a fi admisibilă și a crea obligația trimiterii cererii de sesizare la Curtea Constituțională, dispoziția legală, a cărei neconstituționalitate se cere a fi constatată, trebuie să producă un efect real, concret, asupra soluției ce se va pronunța în cauză.

Legătura dintre norma ce face obiectul excepției și soluționarea cauzei este, de asemenea, o condiție de admisibilitate pentru sesizarea Curții Constituționale. Această condiție presupune că norma invocată orientează soluția.

Recurentul a invocat faptul că, prin hotărârile prealabile nr. 10/2017, respectiv nr. 67/2022, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este împiedicat într-un mod nedrept, discriminatoriu, să reia discuția asupra cazului de încetare a procesului penal - prescripția răspunderii penale, în situația în care inculpatul, la momentul judecării apelului, prin avocat, a făcut toate apărările permise de lege. Totodată, cel care nu a fost diligent și nu a invocat acest caz de încetare a procesului penal, în prezent, poate solicita, prin contestație în anulare, aplicarea Deciziei nr. 297/2018 și a Deciziei nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, privind prescripția răspunderii penale.

În condițiile în care recurentul, în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. b) C. proc. pen., își exprimă nemulțumirea cu privire la modul de interpretare dat de instanța supremă, în cele două hotărâri, ținând cont și de soluțiile pe care le poate pronunța instanța investită cu soluționarea contestației în anulare, în raport de motivul invocat de contestator, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanță a apreciat că este neîndeplinită condiția privind legătură cu soluționarea cauzei.

Astfel, reținând că excepția de neconstituționalitate nu are legătură cu soluționarea cauzei, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a excepției de neconstituționalitate din cuprinsul Deciziei penale nr. 23/P din data de 17 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a excepției de neconstituționalitate din cuprinsul Deciziei penale nr. 23/P din data de 17 ianuarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 martie 2023.

GGC - ED