ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 155/2023

Deliberând asupra recursului declarat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 19 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, instanță învestită cu soluționarea apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpații B., C., A., D., E., F. împotriva Sentinței penale nr. 110/23.05.2022, pronunțată de Tribunalul Galați, în Dosarul nr. x/2019, printre altele, în baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de inculpatul A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a art. 374 alin. (1) și (4) din C. proc. pen.

Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut că, prin cererea scrisă, înregistrată la dosar la data de 17.01.2023, în timpul etapei deliberării, inculpatul A. a invocat și excepția neconstituționalității art. 374 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., cu argumentarea, în esență, că nu este constituțional ca procedura judecății în cazul recunoașterii vinovăției să nu se aplice și relativ la anumite infracțiuni care se pedepsesc cu detențiunea pe viață.

Având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1), (2) și 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, curtea de apel a constatat, în esență, că, lipsește legătura cu cauza, cu motivarea că, în prezenta speță, inculpatul nu a recunoscut acuzațiile aduse încă de la începutul procesului penal, astfel încât, chiar dacă ar fi avut posibilitatea legală, nu ar fi dorit să acceadă la această instituție juridică.

A mai reținut curtea de apel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și din perspectiva faptului că a fost invocată după ce instanța a rămas în pronunțare, în etapa deliberării, precum și pentru faptul că inculpatul nu a indicat textul din Constituția României față de care dispozițiile art. 374 alin. (1) și (4) din C. proc. pen. ar fi neconstituționale.

Împotriva acestei soluții a declarat recurs condamnatul A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 03.02.2023, sub nr. x/2023.

Analizând cu prioritate excepția tardivității declarării căii de atac a recursului, invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care instanța respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.

În lipsa unor dispoziții exprese și derogatorii, termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., normă procesual penală cu caracter general.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.:

"(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel. (2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește."

Înalta Curte constată că încheierea prin care Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de inculpatul A., a fost pronunțată la data de 19 ianuarie 2023, fără ca în cuprinsul acesteia să se menționeze ora la care s-a pronunțat.

Dezlegând problema momentului (dies a quo) de la care se calculează termenul procedural pe ore în situația în care nu se cunoaște ora pronunțării actului procedural care a determinat curgerea lui, doctrina și jurisprudența (I.C.C.J., secția penală, Decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., secția penală, Decizia nr. 164/2017, I.C.C.J., secția penală, Decizia nr. 384/2020) au statuat că, în acest caz, termenul începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că termenul de 48 de ore în care recurentul A. avea posibilitatea să atace încheierea Curții de Apel Galați, sub aspectul soluției date cererii de sesizare a Curții Constituționale relativ la excepția de neconstituționalitate a art. 374 alin. (1) și (4) din C. proc. pen., a început să curgă la sfârșitul zilei de 19 ianuarie 2023, ora 24:00, și s-a împlinit la data de 22 ianuarie 2023, ora 02:00.

Așadar, calea de atac formulată de recurent, de la locul de detenție, la data de 25 ianuarie 2023, a fost exercitată după expirarea termenului legal.

Pe cale de consecință, constatând întemeiată excepția tardivității recursului invocată de reprezentantul Ministerului Public, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinsă în încheierea din data de 19 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga pe recurent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în raport de alin. (6) al aceluiași articol, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de recurentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinsă în încheierea din data de 19 ianuarie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă pe recurent la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 340 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 februarie 2023.

GGC - ED