ÎCCJ, Decizia nr. 177/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 1444 din 22 iunie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a constatat perimată contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva Deciziei nr. 594 din 23 martie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că judecata recursului a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., prin încheierea de ședință din 29 septembrie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, iar de la momentul suspendării a trecut un termen mai mare de 6 luni.

Instanța a constatat că dosarul a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de 6 luni, fără ca în acest termen să intervină o cauză de întrerupere sau suspendare a cursului perimării, în condițiile art. 417 - 418 din C. proc. civ.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1, la data de 25 iunie 2022, contestatorul A. a declarat recurs, fără a indica vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., ci art. 6 din CEDO.

Recurentul a invocat ca temei de drept al recursului art. 416 alin. (1) și (3) și art. 416 alin. (3) din C. proc. civ. și a declarat că își menține toate cererile formulate în Dosarul nr. x/2021, în care a fost pronunțată decizia recurată.

A învederat instanței aspecte legate de situația de fapt, respectiv că nu are locuință.

II. Procedura de filtrare

În cauză, se aplică procedura de filtrare a recursului reglementată de art. 493 din C. proc. civ., întrucât: (i) prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 - care a intrat în vigoare la data de 21 decembrie 2018 - a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ. din 2010, care reglementează procedura de filtrare a recursului de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție; (ii) conform art. 24 din C. proc. civ. din 2010, "dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare" (iii) prezentul dosar a fost început la 4 mai 2016 astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

Raportul întocmit în cauză a fost comunicat părților, conform dovezilor de comunicare atașate la dosar, la filele x.

Recurentul A. a depus punct de vedere la raport reia susținerile din cererea de recurs referitoare la fondul cauzei.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului, în condițiile art. 493 alin. (5) și (6) din C. proc. civ., Completul de filtru constată următoarele:

Analizând excepția nulității recursului, pentru neîncadrarea criticilor în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Cererea de recurs nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., întrucât criticile formulate de recurent nu pot fi circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, numele, prenumele, domiciliul, reședința, denumirea, sediul părților, precum și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat.

Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea potrivit alin. (3) al aceluiași articol.

Conform art. 487 alin. (1) din C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5) aplicabile și în recurs", adică atunci când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la un alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea recursului se va face într-un termen de aceeași durată, care curge, însă, de la data comunicării hotărârii.

Înalta Curte reține că petentul a formulat critici asupra deciziei recurate doar prin memoriul aflat la fila x față verso din dosarul de recurs.

În cuprinsul acestuia, nu a menționat niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., ci doar a indicat art. 418 alin. (1) și alin. (3), precum și art. 416 alin. (3) din C. proc. civ., texte de lege care se referă la sancțiunea perimării cauzei, precum și art. 6 din CEDO, potrivit căruia "1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia, în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță, atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției. (...)"

Criticile sale nu fac referire la soluția de perimare a cauzei și nu arată în cel fel instanța le-ar fi încălcat sau interpretat greșit. În realitate, prin memoriul de recurs sunt aduse critici cu privire la soluțiile date de instanțele de fond și care privesc netemeinicia hotărârilor judecătorești pronunțate în cauză, ceea ce echivalează, în sensul art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., cu lipsa motivelor de nelegalitate.

Având în vedere cele constatate, se apreciază ca aspectele evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici de nelegalitate ale deciziei recurate, care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 din C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (1) și art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 1444 din 22 iunie 2022 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. x/2021.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2023.

GGC - ED