ÎCCJ, Decizia nr. 110/2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

În cadrul dosarului nr. x/2022, recurentul A. a invocat excepția de neconstituționalitate a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 și a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148/2015.

Încheierea recurată

Prin încheierea din 16 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. x/2022.1.1.1, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători a respins cererea formulată de recurentul A. privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 și a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148/2015.

În motivare, s-a apreciat că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate este inadmisibilă, în cauză nefiind îndeplinite cumulativ cerințele prevăzute de dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicată.

Astfel, instanța a reținut că este îndeplinită doar condiția de admisibilitate privind autorul sesizării; excepția a fost ridicată de recurentul A., parte a litigiului dedus judecății, nefiind îndeplinită condiția ca excepția ridicată în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial să se refere la neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță; actele emise de Consiliul Superior al Magistraturii nu pot fi calificate drept legi sau Ordonanțe ale Guvernului, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Calea de atac formulată în cauză - Recursul

Împotriva încheierii din 16 ianuarie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători, A. a formulat recurs.

Recurentul a apreciat că cererea sa privind sesizarea Curții Constituționale era admisibilă, întrucât erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Excepția nulității recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., invocată de intimata B. SRL prin întâmpinare, urmează a fi respinsă, pentru considerentele ce urmează.

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, s-a reținut că recursul declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate este un remediu judiciar, cu o fizionomie juridică proprie, care nu preia niciunul din elementele și caracteristicile proprii recursului din C. proc. civ., obiectul acestuia fiind verificarea legalității respingerii cererii de sesizare, prin prisma condițiilor prevăzute de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992.

În aplicarea acestei decizii, obligatorii potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituția României și art. 31 din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte constată că analiza pe care o va face în cauza de față nu poate privi încadrarea criticilor promovate de recurent în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., ci legalitatea soluției de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale, în raport cu dispozițiile Legii nr. 47/1992.

Examinând încheierea recurată, prin prisma criticilor formulate și prin raportare la actele și lucrările dosarului, precum și la dispozițiile legale aplicabile, Înalta Curte constată următoarele:

În speță, recurentul a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat de Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 și a Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148/2015, cerere ce a fost respinsă prin încheierea din 16 ianuarie 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2022.1.1.

Înalta Curte reține că susținerile recurentului sunt nefondate, câtă vreme excepția de neconstituționalitate ridicată se referă la acte emise de Consiliul Superior al Magistraturii, care este o instituție publică cu rolul de garant al independenței justiției și care are competențe în privința organizării instanțelor judecătorești, în temeiul Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

În concluzie, așa cum s-a reținut și prin încheierea recurată, actele emise de Consiliul Superior al Magistraturii nu pot fi calificate drept legi sau ordonanțe ale Guvernului, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Așadar, este legală reținerea instanței de recurs, în sensul că demersul inițiat de recurent de a sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a unor acte emise de Consiliului Superior al Magistraturii nu este prevăzut de lege și nu este admisibil.

Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea încheierii recurate, reținând că aspectele de nelegalitate deduse judecății pe calea prezentului recurs sunt lipsite de fundament, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 16 ianuarie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 judecători în Dosarul nr. x/2022.1.1.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 mai 2023.

GGC - ED